Acesta susține că aceste persoane trebuie să implementeze multe proiecte aflate în PNRR și au nevoie să se deplaseze mai facil în spațiul UE. Problema e că în spațiul UE, orice român poate călători nestingherit doar cu buletinul de identitate. Lucru subliniat și de CES, care atrage atenția că pașaportul diplomatic este folosit pentru state unde este nevoie de viză, în special pentru destinații de vacanțe exotice.
Această inițiativă legislativă, al cărui autor este deputatul Partidului Național Liberal Glad Aurel Varga, are un singur articol, respectiv vizează modificarea articolului 8 al Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Articolul 8 din legea respectivă reglementează eliberarea pașaportului diplomatic, document de călătorie eliberat de Ministerul Afacerilor Externe ce facilitează reprezentarea de către anumite persoane a intereselor statului român în străinătate. Deputatul Varga propune ca acest pașaport diplomatic să li se elibereze și „prefecților, președinților consiliilor județene, primarilor municipiilor reședință de județ, primarilor sectoarelor municipiului București, precum și primarului general al municipiului București”. Aceștia ar urma să intre în posesia documentului special de călătorie „la începutul mandatului cu care au fost învestiți”. În aceeași situație ar trebui să se afle, potrivit aceluiași proiect de lege, președintele României, președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul și membrii Guvernului, președintele și vicepreședinții ÎCCJ, președintele și judecătorii Curții Constituționale, președintele și vicepreședinții Curții de Conturi, procurorul general al României, guvernatorul și viceguvernatorii BNR.
Cele 29,1 miliarde de euro de la UE, folosite ca motivație pentru acest demers
În expunerea de motive, parlamentarul inițiator susține că președinții consiliilor județene și primarii sunt aleși prin vot universal, „fapt ce determină o responsabilitate directă a aleșilor față de cetățeni”. „Este important ca președinții consiliilor județene, primarii municipiilor reședință de județ, primarii sectoarelor municipiului București și primarul general al Capitalei să aibă asigurate condițiile de mobilitate și de reprezentare, atât în plan național, cât și internațional”, arată deputatul Glad Aurel Varga, care este de părere că „în perioada postaderare la UE, aceștia au stabilit tot mai multe punți de colaborare cu administrații locale din alte state membre”.
Cea mai „tare” motivație găsită de inițiator este însă aceea că „aprobarea PNRR, prin care România primește 29,1 miliarde de euro, impune o serie de reforme în domenii ca sistemul de pensii, sănătate, energie verde, educație, digitalizare și justiție. (…) În aceste condiții, implementarea și finalizarea proiectelor propuse prin PNRR va necesita implicarea reprezentanților autorităților locale, având în vedere că mare parte din investiții vizează și comunitățile locale. (…) Atingerea unui grad de expertiză necesar implementării unor astfel de proiecte va presupune o serie de deplasări externe, pentru schimb de experiență și pentru soluționarea unor etape procedurale ce țin de gestionarea eficientă a proiectelor”.
Niciun vot „pentru”, la Senat
Prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege a fost Senatul. Aici, Comisia pentru Politică Externă a emis un raport de respingere, fără amendamente, iar legea a intrat la vot, în plen, la data de 12 decembrie 2022. Nimeni, practic, nu a votat așa ceva. Din cei 112 senatori prezenți, 110 s-au exprimat pentru adoptarea raportului de respingere, iar alți doi parlamentari s-au abținut de la vot. Voturile pentru adoptarea legii propuse au fost zero.
La începutul acestei săptămâni, proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, care este și for decizional. Comisiile de Apărare și de Politică Externă au termen să înainteze raportul final până în data de 8 februarie 2023.
CES: Nu există niciun argument obiectiv pentru o astfel de modificare legislativă
Inițiativa legislativă a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES), care arată, printre altele, că „un pașaport diplomatic este util pentru deplasări în țări pentru care sunt necesare vize sau autorizații de călătorie, cum ar fi SUA sau Canada, precum și în alte destinații care pot fi inclusiv destinații de vacanță, în spațiul extracomunitar”. În spațiul intracomunitar, în schimb, se poate călători fără probleme cu cartea de identitate.
Deținătorii de pașapoarte diplomatice sunt scutiți de viză, iar pentru majoritatea categoriilor de beneficiari documentul poate fi eliberat și pentru soțul sau soția ori pentru copiii minori ai persoanei care ocupă o anumită funcție. „Raportat la condițiile specifice necesare eliberării unui astfel de document, nu există niciun argument obiectiv în favoarea introducerii acestor modificări în legislație”, se mai precizează în avizul citat.
Și Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege, atrăgând atenția că prefectul, spre exemplu, nu face parte din categoria autorităților administrației publice locale, așa cum este precizat în expunerea de motive, ci este reprezentantul Guvernului pe plan local. „Rolul prefectului și al primarilor este de a reprezenta, după caz, Guvernul, județul sau municipiul ori sectorul în străinătate, și nu interesele statului român în străinătate”, mai subliniază Consiliul Legislativ.