Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera Deputaților urmează să supună la vot, ca primă Cameră sesizată, un proiect de lege inițiat de USR, prin care numirea judecătorilor de la Curtea Constituțională să fie făcută printr-un mecanism care frizează prevederile Legii fundamentale, dar și jurisprudența instanței de contencios constituțional. Concret, progresiștii vor să instituie un sistem de punctaj pentru candidați și ca toate documentele pe care pretendenții la funcția de judecător CCR să poată fi accesate și de „societatea civilă”. Pentru că este vorba despre modificări ale regulamentelor de procedură parlamentară, Consiliul Legislativ a catalogat inițiativa legislativă ca fiind neconstituțională. Termenul de adoptare tacită a acestei inițiative se împlinește la data de 14 iunie 2026.
Este vorba despre o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, înregistrată la Camera Deputaților în data de 25 mai 2026 și care are termen de adoptare tacită data de 14 iunie 2026. Proiectul a fost inițiat de deputații USR Alin Bogdan Stoica, Oana Murariu și Alexandru Dimitriu, precum și de senatoarea USR Simona Spătaru.
Aceștia arată, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, că, potrivit articolului 143 din Constituția României, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire profesională superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
„În prezent, aceste condiții nu sunt detaliate sau explicate în Legea nr. 47/1992. Această lacună legislativă a generat vulnerabilități în interpretarea criteriilor de selecție, lăsând o marjă largă de manevră politicului, în detrimentul unei experiențe tehnice solide”, susțin USR-iștii.
„Societatea civilă” să fie „mufată” la dosarul de candidat și la alte documente
Parlamentarii inițiatori mai scriu că „s-a observat un formalism extrem în audierea candidaților în comisiile juridice, fapt ce împiedică Parlamentul și publicul să evalueze clar competențele acestora”, că „deoarece numirea este percepută ca fiind strict politică în acest moment, lipsesc mecanismele care să garanteze că profilul profesional primează în fața apartenenței sau loialității politice” și că „absența unui calendar riguros de verificare a candidaților limitează controlul civic și profesional asupra integrității viitorilor judecători”.
Astfel, proiectul de lege propune introducerea unui termen de minimum 20 de zile între depunerea candidaturilor și audieri, „oferind societății civile și specialiștilor ocazia de a verifica documentația depusă”.
Același proiect de lege mai vizează introducerea unor termeni ca „obiectivizarea criteriului de «înaltă competență»”, care să fie definit „prin dovezi concrete, precum titluri academice de prestigiu, publicații de specialitate, reușite sau o carieră de succes în magistratură”. Inițiatorii mai vor, de asemenea, obligarea Comisiei Juridice să acorde un punctaj tehnic pe baza îndeplinirii criteriilor și ca raportul înaintat Plenului să fie justificat exclusiv prin prisma acestor punctaje. Evident, aceste lucruri ar viza numai judecătorii CCR numiți de Parlament, nu și pe cei numiți de președintele României.
Consiliul Legislativ desființează inițiativa
Consiliul Legislativ nu este de acord cu această abordare, fapt exprimat prin intermediul unui aviz negativ, în care arată că există deja o decizie a Curții Constituționale, având numărul 459/2014, care a stabilit că dintre cele trei condiții prevăzute de Constituție pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pregătirea juridică superioară și vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior sunt condiții obiective, „în timp ce cea de-a treia condiție - înalta competență profesională - este o condiție care implică evaluarea și decizia exclusivă a autorităților abilitate de Constituție să facă numirea, în temeiul unor aprecieri proprii”.
În același aviz nefavorabil, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că, din expunerea de motive care însoțește demersul legislativ al celor de la USR rezultă că, printre scopurile reglementării se numără acelea de a asigura „obiectivizarea criteriului de «înaltă competență»”, precum și de a realiza „standardizarea evaluării”, prin introducerea obligației pentru Comisia Juridică de a acorda un punctaj tehnic, în baza îndeplinirii criteriilor, raportul înaintat Plenului trebuind să fie justificat prin prisma acestor punctaje. „Toate aceste aspecte aparțin sferei de reglementare a modalității de desfășurare a activității în cadrul acestora, astfel încât reglementarea respectivelor proceduri la nivel de lege constituie o ingerință în domeniul autonomiei regulamentare. Parlamentul, în dubla sa calitate - de autoritate legiuitoare, respectiv de corp autonom învestit cu o putere de organizare și de funcționare proprie - adoptă acte normative de sine stătătoare (legi și regulamente) între care nu există niciun raport de ierarhizare, întrucât obiectul de reglementare vizează domenii diferite, ab initio, susceptibile de ierarhizare. Deoarece însăși Legea fundamentală le stabilește domeniul de reglementare, orice ingerință a legii în sfera rezervată regulamentelor parlamentare este neconstituțională, în egală măsură în care regulamentele Parlamentului, care, depășindu-și aria de incidență, ar pătrunde în domeniul rezervat legii, ar contravine Constituției”, arată Consiliul Legislativ.
În acest context, verdictul este unul singur, și anume, că „reglementarea preconizată nu poate fi promovată în forma propusă prin proiect”.
Termenul de adoptare tacită se împlinește la mijlocul lunii viitoare
La data de 12 mai 2026, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a transmis Plenului un raport de respingere a proiectului de lege. În acest raport se arată că, atât Consiliul Legislativ, cât și Comisia pentru Drepturile Omului au avizat negativ propunerea legislativă.
Se mai arată, de asemenea, că proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 47/1992, în sensul instituirii unor reguli de procedură în ceea ce privește desfășurarea activităților în comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului, referitoare la audierile pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională.
În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, membrii Comisiei Juridice au decis să supună Plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative.
La data de 18 mai 2025, Plenul Camerei Deputaților a aprobat modificarea termenului de adoptare tacită la 60 de zile pentru prima Cameră sesizată. Iar, așa cum am arătat mai sus, termenul de adoptare tacită se va împlini la data de 14 iunie 2026. Senatul va fi forul decizional.
Citește pe Antena3.ro
