Învierea lui Hristos este semnul biruinţei iubirii lui smerite şi dă sens vieţii noastre, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală.
"Învierea lui Hristos este semnul biruinţei iubirii lui smerite asupra păcatului, asupra modului de existenţă egoist. Iubirea lui Hristos este mai tare decât moartea, în sensul că el nu a răspuns la răutate cu răutate, la violenţă cu violenţă. Nu a răspuns la păcat cu păcat, ci a biruit păcatul prin sfinţenie şi s-a rugat chiar şi pentru cei care l-au răstignit zicând: 'Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac.' Această iubire răstignită se artă biruitoare prin Înviere", a mai spus patriarhul.
Întâistătătorul BOR a afirmat că faptele săvârşite din iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni nu pier nicicând.
"De aceea, Învierea lui Hristos ne arată că orice faptă săvârşită în lumea aceasta din iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni nu piere niciodată. Orice faptă săvârşită din iubire smerită şi sinceră faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni rămâne o lumină pentru veşnicie. Deci, Învierea dă sens vieţii noastre arătându-ne că viaţa aceasta, deşi trecătoare, pe pământ, are o valoare infinită. Fiecare persoană umană, chemată la Înviere şi Nemurire, are o valoare unică şi infinită. Aceasta este iubirea lui Dumnezeu pentru oameni. Nu-i simpla iertare a păcatelor, ci ridicarea Omului în slava Vieţii Veşnice şi în iubirea Preasfintei Treimi", a explicat el.
Patriarhul Daniel a îndemnat la răspândirea în jurul nostru de fapte ale iubirii milostive.
"De aceea, această sărbătoare ne cheamă să răspândim în jurul nostru fapte, gesturi, cuvinte de iubire, de pace, de ajutorare, să nu uităm pe cei singuri, pe cei îndoliaţi, pe cei care suferă în spitale sau în casele lor cu nădejdea că cineva îi va ajuta. Deci, noi în aceste zile putem fi vestitori ai biruinţei lui Hristos asupra păcatului şi asupra morţii prin fapte ale iubirii milostive", a arătat patriarhul.
Înaltul ierarh ortodox a amintit şi de românii care se află departe de ţară.
"Să nu uităm în rugăciunile noastre nici pe fraţii noştri care se află departe de ţară, printre străini, dar trăiesc un dor de acasă. Îi aşteptăm pe toţi cu bucurie să se întoarcă definitiv în ţară, pentru că, aşa cum spuneam şi în Pastorala de Paşti, multe din localităţile României sunt triste şi neajutorate fără ei. Satele noastre îmbătrânesc. Sunt o mulţime de copii fără părinţi în unele sate şi o mulţime de părinţi neajutoraţi pentru că fii sau fiicele lor sunt departe de ei şi nu sunt aproape, aşa cum sperau ei că la bătrâneţe vor avea în copiii lor un reazem", a subliniat patriarhul.
Prea Fericitul Daniel a urat tuturor ca Sărbătorile de Paşti să le fie cu pace şi bucurie. "Tuturor vă dorim Sărbătoarea Sfintelor Paşti cu pace, bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună!", a încheiat patriarhul Daniel.
La slujba de Înviere din Dealul Mitropoliei a fost prezent preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa.
Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.
Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.
Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii creştine.
Doi ani la rând, 2010 şi 2011, la fel şi în 2014, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorii ani când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun vor fi 2017, la 16 aprilie, şi în 2025 - la 20 aprilie.
Sursa: AGERPRES