Orbirea spirituală este mai gravă decât orbirea fizică sau trupească, iar vederea cu ochii sufleteşti se numeşte credinţă, le-a spus duminică patriarhul Daniel sutelor de credincioşi prezenţi pe Dealul Mitropoliei la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale.
"Evanghelia pe care am ascultat-o astăzi este Evanghelia Duminicii a şaptea după Paşti şi vorbeşte despre Vindecarea orbului din naştere. Această Evanghelie este plină de înţelesuri duhovniceşti şi are ca scop arătarea adevărului că orbirea spirituală este mai gravă decât orbirea fizică sau trupească. (...) Deci Hristos Domnul vindecă un orb din naştere şi-l face mărturisitor al credinţei în dumnezeirea lui, în timp ce fariseii care vedeau cu ochii trupeşti erau orbi din punct de vedere spiritual, pentru că nu vedeau lucrările lui Dumnezeu săvârşite prin Iisus şi nu îl considera că el ar fi Mesia, adică Hristosul, Unsul lui Dumnezeu", a afirmat patriarhul Daniel, duminică, în predica la Sfânta Liturghie oficiată, împreună cu ierarhii din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
Întâistătătorul BOR a subliniat că vederea cu ochii sufleteşti se numeşte credinţă.
"Deci scopul acesta al vindecării unui orb din naştere este acesta: să transforme un orb din naştere într-un văzător nu numai cu ochii trupeşti, ci şi cu ochii sufleteşti, iar vederea cu ochii sufleteşti se numeşte credinţă. Credinţa este o vedere dincolo de timpuri, este o vedere duhovnicească, prin care omul simte prezenţa lui Dumnezeu în viaţa sa şi în lume. (...) Deci Evanghelia Vindecării Orbului din naştere ne arată că Iisus este lumina lumii, dar el nu dăruieşte doar lumină fizică, cum este lumina de la soare, sau lumina ochilor, ci dăruieşte şi lumina credinţei. Credinţa este lumina vieţii, pentru că prin credinţă omul, creat după chipul lui Dumnezeu şi chemat la asemănarea cu Dumnezeu prin Har, ţine legătura cu creatorul său", a spus patriarhul.
În cuvântul său, patriarhul Daniel a evidenţiat rolul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, chemaţi de Dumnezeu la această lucrare prin lumina Sfintei Cruci, la realizarea unităţii Bisericii Creştine, ca şi la abolirea unor legi păgâne care prevedeau pedepse contrare spiritului creştin precum răstignirea, zdrobirea picioarelor, arderea cu focul roşu, a tratamentelor inumane din închisori.
Totodată, acesta a amintit lucrarea Sfântului Împărat Constantin de creştinare a dacilor din zona Daciei, prin trimiterea de misionari în Banat, Oltenia şi Muntenia şi prin construirea a 40 de bazilici.
Înaltul ierarh ortodox a elogiat rolul Sfintei Elena în găsirea Sfintei Cruci şi în influenţarea întregii politici creştine a Sfântului Împărat Constantin cel Mare.
"Elena este un model de femeie creştină, de mamă care a contribuit la educaţia creştină a fiului său şi a devenit prin aceasta o icoană a educaţiei creştine", a mai spus patriarhul.
Duminică dimineaţa, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, precum şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, au fost aşezate spre închinarea clerului şi credincioşilor sub baldachinul din vecinătatea Catedralei patriarhale. În continuare a fost oficiată Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Catedralei patriarhale.
În continuare, a avut loc festivitatea de premiere a câştigătorilor concursului naţional de creaţie "Icoana şi Şcoala mărturisirii". Totodată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei vor fi premiaţi câştigătorii ediţiei a VI-a a concursului naţional "Icoana ortodoxă - lumina credinţei". Expoziţia cu lucrările premiate va fi deschisă publicului în perioada 22-25 mai.
Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii". AGERPRES