Sorin Oprescu a primit, în 2022, o pedeapsă de 10 ani și 8 luni închisoare, fostul primar general al Capitalei fiind trimis în judecată în 2015 pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat.
Pedeapsa a venit în 13 mai 2022, când Sorin Oprescu avea 73 de ani. Legea din România prevede înjumătățirea pedepsei dacă persoana condamnată are peste 65 de ani. Astfel, și lui Sorin Oprescu i s-ar fi redus pedeapsa până la jumătate și ar mai fi avut de ispășit 5 ani și 4 luni de închisoare.
Din această pedeapsă, s-ar putea deduce perioada în care el s-a aflat în Grecia sub supraveghere (respectiv perioada de la 18.05.2022 - când a fost reținut inițial, iar instanța elenă i-a stabilit o măsură de constrângere a libertăților - și până la zi).
Dacă din 5 ani și 4 luni s-ar scădea 3 ani și 5 luni ar rezulta că Oprescu ar mai avea de ispășit în România 1 an și 11 luni de închisoare de executat în România.
Și în cazul Alinei Bica, situația este oarecum similară în ceea ce privește felul executării pedepsei. În cazul fostei șefe a DIICOT, „instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene”. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare, întrucât pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian.
Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, retragerea mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea şi mandatul european de arestare emise pe numele Alinei Bica, considerând că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral, fără ca Bica să fi executat vreo zi de închisoare.
Hotărârea Curții de Apel București vine după o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent, scrie G4Media.
(sursa: Mediafax)