Denumit Praearcturus gigas, artropodul uriaș a trăit în urmă cu aproximativ 415 milioane de ani și atingea o lungime de peste un metru, comparabilă cu dimensiunea unui câine de talie medie.
Descoperirea oferă noi informații despre primele ecosisteme terestre ale planetei și perioada în care animalele începeau să părăsească oceanele pentru a coloniza uscatul.
O enigmă veche de peste 150 de ani
Primele fosile de scorpion uriaș au fost găsite în Marea Britanie, în anul 1870, însă oamenii de știință nu au reușit să stabilească cu certitudine din ce grup făcea parte.
În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au utilizat tehnologii moderne de analiză, inclusiv scanări tomografice computerizate și reconstrucții detaliate ale fosilelor. Compararea acestora cu alte exemplare descoperite în Marea Britanie și Canada a permis confirmarea faptului că Praearcturus gigas era, într-adevăr, un scorpion.
„Această specie a trăit într-o perioadă în care viața pe uscat abia începea să se dezvolte, iar strămoșii mamiferelor, reptilelor și păsărilor nu părăsiseră încă mediul acvatic”, a explicat paleontologul Richie Howard, autorul principal al studiului.
Prădătorul gigant din preistorie
Potrivit cercetătorilor, scorpionul avea clești impresionanți, de aproximativ 16 centimetri lungime, mai mari decât întregul corp al multor specii de scorpioni care trăiesc în prezent.
În lipsa unor prădători de mari dimensiuni, Praearcturus gigas ar fi dominat ecosistemele din perioada Devonianului timpuriu, devenind unul dintre cei mai redutabili vânători ai vremii.
Specialiștii au identificat și structuri anatomice care sugerează că acesta putea produce sunete prin frecarea anumitor segmente ale corpului, un fenomen cunoscut sub numele de stridulație și întâlnit la mai multe specii de artropode.
Unde trăia scorpionul uriaș?
Deși era adaptat vieții terestre, cercetătorii cred că scorpionul gigantic își petrecea o parte importantă a timpului în apă.
Fosile descoperite în Țara Galilor indică prezența unor structuri asemănătoare celor întâlnite la homari și crabi moderni, ceea ce sugerează că acesta putea să înoate sau să vânze în mediul acvatic.
„În lipsa unor ecosisteme terestre complexe care să-i ofere suficiente resurse, este probabil ca această specie să fi petrecut o parte din viață în apă”, a spus Richie Howard.
Importața scorponului gigantic pentru evoluție
Descoperirea are o importanță majoră pentru înțelegerea tranziției vieții de la mediul marin la cel terestru. Paleontologii consideră că studierea unor specii, precum Praearcturus gigas, poate oferi indicii valoroase despre modul în care au evoluat arahnidele și alte grupuri de viețuitoare.
Potrivit cercetătorului Greg Edgecombe, de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, analiza genetică a rudelor moderne ale scorpionilor sugerează că aceștia provin din strămoși adaptați la viața pe uscat.
Dacă această ipoteză este corectă, Praearcturus gigas ar putea reprezenta un caz rar de specie care s-a întors parțial în mediul acvatic, după ce strămoșii săi cuceriseră deja uscatul.
Noile descoperiri îi ajută pe oamenii de știință să reconstruiască una dintre cele mai fascinante perioade din istoria planetei, când primele viețuitoare începeau să transforme uscatul într-un habitat permanent, notează sciencealert.com.


