Documentul, semnat de peste 40 de parlamentari, propune modificări importante la Codul Penal, astfel încât infracțiunea de hărțuire sexuală să fie incriminată indiferent dacă există sau nu o relație de muncă între victimă și agresor, iar pedepsele să fie majorate cu jumătate dacă fapta are loc în mediul profesional. Inițiativa vizează, de asemenea, sancționarea faptei chiar și atunci când aceasta are loc o singură dată, în anumite condiții de vulnerabilitate.
În prezent, spun inițiatoarele propunerii legislative, prea multe tipuri de hărțuire rămân „invizibile” în fața legii, care „nu mai reflectă pe deplin realitățile sociale contemporane și formele moderne prin care comportamentele abuzive se pot manifesta și concretiza”.
Un nou proiect de lege depus la Senat, la finalul săptămânii trecute, propune modificări importante la Codul Penal în domeniul hărțuirii sexuale, cu scopul declarat de a proteja mai eficient victimele și de a acoperi situații care, până acum, rămâneau la limita sau chiar în afara incriminării.
Un grup de 40 de parlamentari de la USR și PSD și-au pus semnătura pe proiectul legislativ inițiat de Diana Buzoianu - deputată USR, Gabriela Horga - senatoare PNL, Silvia Mihalcea - deputată PSD și Csép Éva-Andrea - deputată UDMR.
Comportamentele abuzive, diversificate odată cu dezvoltarea mediului online
Potrivit inițiatoarelor, hărțuirea sexuală reprezintă o faptă penală ce aduce atingere gravă la adresa demnității persoanei, dar a cărei manifestare „s-a diversificat semnificativ în ultimii ani, în special prin intermediul mediului digital și al relațiilor profesionale atipice”.
„La nivelul Codului penal, reglementarea infracțiunii de Hărțuire sexuală, deși a constituit un pas important în protejarea integrității morale și psihologice a victimelor, nu mai reflectă pe deplin realitățile sociale contemporane și formele moderne prin care comportamentele abuzive se pot manifesta și concretiza.
În practică, limitele de tipicitate ale textului penal pot genera dificultăți de aplicare și pot lăsa în afara sferei de protecție anumite conduite repetate sau insidioase care produc un climat intimidant, ostil ori degradant pentru victimă”, se arată în expunerea de motive, care însoțește proiectul legislativ.
Prin urmare, este necesară actualizarea cadrului normativ, spun inițiatoarele proiectului, pentru a asigura „o protecție efectivă a demnității umane, pentru a armoniza legislația națională cu evoluțiile dreptului european și cu standardele moderne de protecție a victimelor”.
Ce se schimbă față de legea actuală
În prezent, Codul Penal sancționează hărțuirea sexuală în principal atunci când aceasta are caracter repetat și se desfășoară în cadrul unei relații de muncă sau similare. Asta a dus, în practică, la situații în care comportamente abuzive evidente nu puteau fi sancționate penal, spun inițiatoarele, iar noua propunere încearcă să corecteze aceste lacune.
„Toate femeile și toate fetele au dreptul să fie protejate de hărțuirea sexuală. Din păcate, prea multe forme de hărțuire rămân încă «invizibile» în fața legii. Astăzi, Codul penal limitează hărțuirea sexuală aproape exclusiv la relațiile de muncă și la situațiile repetate (…). Dar viața reală nu arată așa. Hărțuirea poate apărea oriunde, nu doar la locul de muncă. Nu trebuie să așteptăm ca o agresiune să se repete pentru a fi luată în serios”, a scris senatoarea Gabriela Horga, pe o rețea socială.
Concret, documentul pus pe masa senatorilor vizează modificarea articolului 223 din Codul Penal și aduce atât extinderi ale definiției faptei, cât și înăspriri ale sancțiunilor în anumite cazuri.
Potrivit reglementărilor actuale, hărțuirea sexuală este definită ca „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
Inițiativa legislativă propune redefinirea infracțiunii ca fiind „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”, faptă care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Majorarea limitelor pedepsei, în mediul profesional
Aceasta este, în esență, forma actuală a infracțiunii, însă proiectul vine cu câteva completări esențiale:
• Creșterea pedepselor în mediul profesional. Documentul prevede că dacă fapta este comisă „în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, limitele de pedeapsă se majorează cu jumătate”.
• Extinderea infracțiunii. În prezent, o singură solicitare de favoruri sexuale, chiar presantă, poate să nu fie încadrată penal, însă proiectul introduce explicit sancționarea unei singure fapte, dacă este însoțită de presiuni care creează teamă.
Mai exact, cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă „se sancționează și fapta de a pretinde favoruri de natură sexuală dacă a fost utilizată orice formă de presiune asupra victimei, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, chiar dacă nu are un caracter repetat, atunci când:
a) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;
b) fapta a fost comisă de către un membru al familiei sau de către o persoană care conviețuiește cu victima;
c) victima se află într-o stare de vulnerabilitate vădită, datorată vârstei, bolii, unui handicap fizic sau psihic, sarcinii sau unei situații de dependență;
d) fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună”.
Practic, nu doar un șef care cere favoruri sexuale în schimbul unei promovări sau a unui salariu mai mare ar putea primi o pedeapsă majorată cu 50% față de cât prevede legea în prezent, dar și un partener care exercită presiuni sexuale repetate sau chiar și o singură dată, dar cu intimidare, ar putea fi urmărit penal mai ușor. De asemenea, un profesor care abuzează de poziția sa față de o studentă sau elevă intră sub incidența noii legi.
Acțiunea penală, pornită și din oficiu
În plus, proiectul prevede că, în anumite situații grave (de exemplu, când victima este vulnerabilă), acțiunea penală poate fi pornită și din oficiu, fără plângere prealabilă din partea victimei.
În prezent, legea nu reflectă realitatea relațiilor de putere din societate, iar multe victime nu depun plângere din cauza fricii sau dependenței față de agresor, potrivit inițiatorilor, astfel că este nevoie de o protecție sporită pentru persoanele vulnerabile.
Inițiatorii proiectului susțin că modificările sunt necesare deoarece actuala reglementare „nu acoperă toate formele de presiune sexuală care produc efecte reale asupra victimelor”.
„La nivelul legislației penale române, apreciem că se impune reconfigurarea incriminării faptei de Hărțuire sexuală, pentru a promova necesitatea protecției victimelor și pentru a combate orice faptă de natură să lezeze libertatea sexuală și demnitatea persoanelor.
Prin modificările propuse, inițiativa legislativă consolidează protecția penală a demnității și libertății sexuale, corectând o limitare structurală a textului în vigoare (dependența incriminării de existența unei relații de muncă) și introducând două ipoteze indispensabile într-o reglementare modernă: presiunea cu finalitate sexuală aptă să inducă temere chiar și fără repetare și conduita concertată de grup în spațiul public”, se arată în expunerea de motive.
Statisticile și cazurile publice din ultimii ani au arătat că hărțuirea sexuală este adesea dificil de dovedit și de încadrat juridic, iar cerința caracterului repetat a fost una dintre principalele critici aduse legislației.
Prin eliminarea acestei limitări în anumite situații și prin introducerea noțiunii de „presiune care creează teamă”, legea se aliniază mai bine la realitatea trăită de victime.
Exemple din Portugalia, Belgia și Olanda
Inițiatoarele oferă și câteva exemple din alte state ale Uniunii Europene.
„La nivelul Portugaliei, ultimele modificări legislative aduse cu privire la fapta de Hărțuire sexuală vizează propunerile cu natură sexuală adresate unei persoane, fără condiționări suplimentare privind caracterul repetat sau existența unei relații de muncă sau asimilată.
În ceea ce privește incriminarea penală din Olanda, urmare a modificărilor legislative din anul 2024, au fost incriminate comentariile, gesturile sau sunetele de natură sexuală realizate în public dacă poate să creeze asupra victimei o stare de frică, umilință sau alte asemenea.
În ceea ce privește reglementarea din Belgia, se remarcă și la nivelul acestui stat tendința de extindere a sferei de incidență a incriminării penale a Hărțuirii sexuale în sensul necondiționării sale de existența unui raport, de muncă sau asimilat, și nici de existența unei repetiții a săvârșirii elementului material”, detaliază autoarele propunerii legislative, în expunerea de motive.