Mai mult, absolut toți parlamentarii care au împlinit sau care urmează să împlinească vârsta legală de pensionare după 1 iulie 2023 vor beneficia de indemnizația pentru limită de vârstă. Curtea Constituțională a pronunțat această decizie, după ce a fost sesizată de Tribunalul Vrancea, care judecă un proces intentat de doi ex-deputați FSN, din legislatura 1990 – 1992, și de un ex-deputat PSD din legislatura 2016 – 2020.
Curtea Constituțională a publicat motivarea Deciziei din 28 noiembrie, prin care a declarat neconstituțională, în parte, Legea 162/2023, inițiată de președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, prin care a fost eliminat din Statutului senatorilor și deputaților întregul capitol care stabilea și reglementa acordarea indemnizației pentru limită de vârstă, avându-i drept beneficiari pe cei care, până la emiterea acestei legi de modificare, au exercitat cel puțin un mandat complet de parlamentar.
Printr-un document incendiar, judecătorii constituționali au constatat că „un drept acordat într-o legislatură a fost elimninat în legislatura următoare, ceea ce, pe de o parte, demonstrează o atitudine inconsecventă a Parlamentului, iar, pe de altă parte, conduce la o nesiguranță și inconsecvență juridică vădită în privința destinatarilor normei”.
Astfel, Curtea precizează că dreptul acordat în legislatura 2004-2008 a fost eliminat în legislatura 2012-2016, iar, apoi, dreptul acordat în legislatura 2012-2016 a fost eliminat, chiar de două ori, în legislatura 2020–2024. Acest lucru reprezintă, totodată, „o existență intermitentă, incertă și nesigură a unor drepturi bănești statuate în considerarea mandatului de senator sau de deputat exercitat”.
Se arată că, prin Decizia 900 din 15 decembrie 2020, Curtea Constituțională a statuat că indemnizația pentru limită de vârstă este un drept asimilat pensiei de serviciu și că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, „doar în ceea ce privește persoanele care nu beneficiază de protecția constituțională”.
„Alba-neagra” cu pensiile parlamentarilor
Potrivit documentului citat, judecătorii fac trimitere la Decizia 261 din 5 mai 2022, prin care Curtea a reținut că „drepturile patrimoniale acordate deputaților și senatorilor ulterior încetării mandatului lor nu pot fi afectate de o inconsecvență juridică vădită, întrucât reprezintă unul dintre elementele constitutive ale statutului constituțional al membrilor Parlamentului, fiind intrinsec legate de regimul constituțional al mandatului reprezentativ”.
Magistrații instanței de contencios constituțional atrag atenția că, odată ce drepturile legale cu caracter patrimonial au fost acordate, „Parlamentul are obligația constituțională de a adopta o conduită consecventă din punct de vedere normativ, neputând acorda sau retrage succesiv același drept în privința beneficiarilor legii, pentru că, astfel, s-ar plasa în sfera arbitrariului și ar afecta securitatea juridică, element complementar și esențial al statului de drept”.
Decizia Curții stipulează faptul că pensia de serviciu, reglementată, inițial, în anul 2006, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, începând cu anul 2016, acordate deputaților și senatorilor „au aceeași finalitate, respectiv de a stabili alte drepturi patrimoniale în considerarea mandatului reprezentativ exercitat odată cu împlinirea vârstei de pensionare”. „După acordarea acestor drepturi, legiuitorul a adoptat soluții normative inconsecvente, Legea 162/2023 înscriindu-se în aceeași linie de inconsecvență normativă, întrucât a stabilit, pe de o parte, retragerea dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă în privința persoanelor cate aveau deja în plată respectivele drepturi și, pe de altă parte, eliminarea dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă în privința persoanelor care îndeplineau condițiile stabilite de lege cu referire la mandatul parlamentar deja exercitat, mai puțin cele referitoare la vârsta de pensionare”.
Dreptul câștigat nu poate fi abrogat
În acest sens, CCR precizează că persoanele care au exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, până la data intrării în vigoare a Legii 162/2023, și care aveau în plată indemnizația pentru limită de vârstă „au dobândit un bun”. „Odată ce mandatul complet a fost exercitat, în mod implicit și automat i se atașează această indemnizație. În privința acestora, indemnizația pentru limită de vârstă aflată în plată este deja un drept consolidate și bine caracterizat, iar legiuitorul, prin retragerea normativă a acestui drept, a încălcat dreptul lor la proprietate privată și, în același timp, a creat o insecuritate juridică vădită, încălcând componenta de neretroactivitate a securității juridice”, se subliniază în documentul citat.
Mai departe, în ceea ce privește persoanele care au exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, până la data intrării în vigoare a Legii 162/2023, dar care nu aveau în plată indemnizația pentru limită de vârstă, Curtea Constituțională arată că „acestea au vocația de a dobândi în mod efectiv indemnizația pentru limită de vârstă. Eliminarea normativă a dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă în privința acestora a creat o insecuritate juridică vădită”.
Plățile trebuie făcute retroactiv. Iar dreptul la indemnizație trebuie acordat în continuare
În același document, cu caracter definitiv și obligatoriu, se mai arată că retragerea pensiei parlamentare aflate în plată „afectează integritatea și substanța unui drept legal dobândit”, iar „evenimentele viitoare și incerte nu pot influența negativ dreptul care a fost dobândit și a intrat în sfera patrimonială a persoanei”,
Prin urmare, Curtea a stabilit că Legea 162/2023 este constituțională doar în măsura în care ea nu se referă la eliminarea indemnizației pentru limită de vârstă în ceea ce privește persoanele care au exercitat cel puțin un mandat de senator sau de deputat anterior datei intrării în vigoare a Legii 162/2023.
Pentru că, după ce această lege a intrat în vigoare, Parlamentul a oprit plata pensiilor pentru limită de vârstă, Curtea a mai stabilit și faptul că „repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor indemnizației pentru limită de vârstă, care aveau în plată acest drept, se va realiza ex officio, indiferent dacă aceștia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data încetării plății acestora, respectiv cu data de 1 iulie 2023”.
Mai mult, potrivit acestei decizii, urmează, pe de o parte, să se reia plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă aflate în plată în privința tuturor beneficiarilor. Iar, pe de altă parte, trebuie să se acorde dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă tuturor parlamentarilor care au exercitat cel puțin un mandat complet și care au împlinit sau urmează să împlinească vârsta legală de pensionare după data de 1 iulie 2023.
Doi foști parlamentari FSN și un ex-deputat PSD au adus cauza pe masa CCR
Reamintim că, anul acesta, Parlamentul a adoptat o lege prin care a eliminat din Statutul senatorilor și deputaților două articole care prevedeau acordarea parlamentarilor a unei indemnizații diferențiate pentru limită de vârstă, în funcție de numărul mandatelor pe care le-au exercitat. Iar votul final asupra acestei legi a fost asimilat, de către inițiatorii ei, cu o victorie asupra pensiilor speciale ale parlamentarilor.
Încercările anterioare s-au lovit de procesele pe care foștii parlamentari le-au intentat în instanțele de contencios administrativ, pe care le-au câștigat. Și de această dată, povestea a ajuns la CCR după ce trei foști parlamentari din Vrancea au sesizat Tribunalul Vrancea, iar, în cadrul procesului, au formulat o excepție de neconstituționalitate.
Reclamanții sunt Tudorița Rodica Boboc, fost deputat PSD în legislatura 2016-2020, și foștii deputați FSN, din legislatura 1990-1992, Mircea Filimon și Verginica Neagu (fostă Novac).