Miniștrul Muncii, Marius Budăi, și cel al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, discută cu reprezentanții Comisiei Europene pentru renunțarea la procentul de 9,4% din PIB, stabilit prin PNRR, pentru pensiile de stat. Varianta propusă de autoritățile române este înlocuirea procentului cu un indicator anual raportat tot la PIB dar care ar permite majorarea pensiilor.
Totodată, Comisia Europeană vrea ca pensiile speciale să țină cont de principiul contributivității. Guvernul vrea păstrarea pensiilor militarilor, care nu ar trebui să intre la pensii speciale, acestea fiind stabilite separat în toate statele lumii.
Executivul comunitar mai vrea ca sporurile acordate bugetarilor să nu depășească 20%.
"Suntem singura țară care am introdus o astfel de constrângere"
"Din păcate, suntem singura țară care am introdus o astfel de constrângere și, culmea, nu a fost introdusă această prevedere la capitolul de asigurări sociale sau protecție socială, ci la capitolul de sustenabilitate fiscală, ceea ce nu cred că era cel mai potrivit loc unde să avem astfel de reglementări, cu atât mai mult cu cât discutăm de niște pre-niște constrângeri, așa cum spuneam pentru o perioadă îndelungată de timp, ori noi suntem cu sistemul de pensii într-o reformă continuă.
Să nu uităm că din 10 în 10 ani tot ne uităm la legislația privind pensiile și de fiecare dată constatăm că avem lucruri de reformat și, iată, am venit și cu această constrângere fiscală, până la urmă financiară, în ceea ce privește situația pensionarilor din România.
Mai mult decât atât, să nu uităm că pe partea de asigurare a finanțării pensiilor noi avem un buget distinct. Într-adevăr, suntem în situația în care bugetul nu se susține în totalitate din contribuții, dar sistemul nu este vinovat de faptul că politica fiscală în România a fost modificată atât de des și nivelul contribuțiilor a fost la fel de des modificat.
Nu putem să spunem că veniturile pensionarilor din România trebuiesc înghețate, în condițiile în care toate celelalte directive și regulamente europene vorbesc de pensii adecvate și reformarea sistemelor de securitate socială în sensul adecvării nivelului beneficiilor. Într-adevăr, acea măsură a fost neinspirat introdusă în acest plan, în acest proiect și ea el trebuia discutat și larg dezbătut, discutat și cu societatea civilă și mai ales cu publicul beneficiar.
Ori ne-am trezit acum că trebuiesc respectate acele prevederi, că acel plan nu este foarte riguros și asupra lui se revine foarte greu și suntem în situația în care să zicem că putem majora pensiile în anul acesta sau anul următor, dar discutăm de o sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung.
Mai mult decât atât, reforma pe care ne-o propunem să o facem în cazul pensiilor bazate pe contributivitate presupune și ea, pe lângă acea actualizare permanentă a pensiilor în funcție de inflație, presupune alte costuri în sensul punerii principiului contributivității în prim plan, ceea ce înseamnă iarăși sume suplimentare", a explicat Doina Pârcălabu, fost președinte al Casei Naționale de Pensii și lider senior pe PUSL, la Antena 3 CNN.
Ce se întâmplă cu pensiile românilor