Decizia a devenit operațională de la sfârșitul săptămânii trecute și produce trei efecte imediate. Primul – pensiile reintră în plată, de îndată, al doilea - decizia Curții devine izvor de drept în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care foști parlamentari au dat în judecată Legislativul pentru că le-a tăiat pensia specială, iar al treilea efect este că și în situația în care cauzele similare au fost deja soluționate de către instanțe, „păgubiții” pot depune o cale extraordinară de atac, pentru a-și recâștiga drepturile. S-a ajuns în această situație, spune Curtea, pentru că Parlamentul a încălcat toate normele procedurale, legale și constituționale, pentru a trece, pe repede-înainte, această lege, pe care a amendat-o, dezbătut-o și votat-o în 24 de ore de la depunerea ei ca propunere legislativă.
Decizia nr. 261, pronunțată în data de 5 mai 2022, a Curții Constituționale, prin care au fost admise excepțiile de neconstituționalitate ale legii prin care Parlamentul a abrogat indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate senatorilor și deputaților, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, în data de 10 iunie. Odată cu publicarea, decizia devine operațională și este obligatorie.
Efectele acestei decizii sunt directe și clare. Astfel, spune Curtea Constituțională, pentru că Legea 7/2021 - care a modificat Legea 96/2006, în sensul abrogării articolelor care acordau parlamentarilor aceste indemnizații -, pe perioada sa de activitate se bucură de prezumția de constituționalitate, „dispozițiile articolelor 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, din punct de vedere normativ, reintră în vigoare de la momentul publicării prezentei decizii”.
Al doilea efect este descris astfel: „Totodată, complementar ipotezei normative precizate, Decizia se aplică și în privința situațiilor juridice pendinte (cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a excepției de neconstituționalitate, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile)”.
Printre cei care au dat în judecată Parlamentul se află și Silviu Prigoană
O astfel de situație juridică pendinte este un dosar deschis, în vara anului trecut, la Tribunalul București, și care a fost plimbat, pe motiv de necompetență teritorială a instanței, mai întâi la Curtea de Apel București, apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru ca, la final, instanța supremă să stabilească în sarcina Tribunalului București competența de judecată. În acest dosar, reclamanți sunt peste 60 de foști parlamentari, printre care regăsim nume celebre, ba chiar surprinzătoare, având în vedere calitatea de oameni de afaceri cu greutate pe care o au unii dintre ei.
Astfel, printre cei care au acționat în judecată Guvernul și Parlamentul se află Călin Popescu Tăriceanu, Ristea Priboi, Dan Mircea Popescu, Mădălin Voicu, Adrian Severin, Ilie Sîrbu, Irina Loghin, Norica Nicolai, Octav Cozmâncă și celebrul om de afaceri Silviu Prigoană (FOTO).
Însă există și un al treilea efect al acestei decizii a CCR, în sensul că ea se aplică, în mod excepțional, și acelor situații care au devenit „facta praeterita”, dar în care a fost sesizată Curtea Constituțională, caz în care se poate exercita calea extraordinară de atac a revizuirii.
Tăierea acestor venituri, folosită propagandistic și electoral
Reamintim că indemnizația pentru limită de vârstă pe care, conform legii, în forma anterioară celei modificate anul trecut și repusă în drepturi de CCR, o puteau încasa foștii senatori și deputați varia între 4.000 și 6.000 de lei, în funcție de numărul de mandate ale fiecărui ex-demnitar în parte, dar, în anumite situații, această indemnizație putea ajunge chiar și la 16.000 de lei lunar.
Impactul bugetar al plății pensiilor speciale este unul mic în comparație cu sumele alocate pentru toate pensiile speciale. Mai exact, statul român ar trebui să plătească aproximativ 50 de milioane de lei pentru 820 de foști parlamentari.
De altfel, tema tăierii pensiilor speciale a constituit o chestiune propagandistică de campanie electorală îmbrățișată de majoritatea forțelor politice. PNL și USR au candidat la alegerile parlamentare cu această temă, iar numai anul trecut, în Legislativ, au fost dezbătute și adoptate mai multe acte normative în acest sens. Unul, despre care facem vorbire, cu privire la eliminarea pensiilor speciale ale unor categorii profesionale, dar și cel care prevedea impozitarea acestor venituri. Toate aceste încercări au căzut la Curtea Constituțională.
Curtea Constituțională: Principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului nu poate fi exercitat discreționar
De data aceasta, Curtea Constituțională a ajuns să dezbată din nou legea privind tăierea pensiilor speciale ale parlamentarilor, după ce 72 de foști demnitari au formulat acțiuni la mai multe tribunale și curți de apel din România. La o primă centralizare, este vorba despre 16 procese deschise la Tribunalul Arad, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Sălaj, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Alba, Tribunalul Timiș și Tribunalul Hunedoara. În toate aceste dosare, reclamanții au ridicat excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 7 din 2021, prin care a fost modificată Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.
În toate cauzele citate mai sus, instanțele au admis excepția și au decis să sesizeze Curtea Constituțională, opinând însă că excepțiile nu ar trebui admise de judecătorii constituționali.
La CCR, președintele Senatului a apreciat, la rândul său, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. La fel arată și punctul de vedere al Guvernului. Președintele Camerei Deputaților și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere.
Legea, transmisă pe 16 februarie 2021. A fost votată a doua zi
Concret, toți acești foști demnitari au atacat Legea 7/2021, în ansamblul ei, dar în special articolele I și II, care reglementau că „articolele 49 și 50 din Legea 96/2006 se abrogă”, respectiv că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate senatorilor și deputaților”. Curtea Constituțională constată că dispozițiile articolelor 49 și 50, abrogate, reglementau dreptul la indemnizație pentru limită de vârstă acordat senatorilor și deputaților.
În motivarea deciziei, CCR arată că, în 16 februarie 2021, au fost depuse la Parlament trei inițiative legislative care, în esență, toate vizau eliminarea indemnizației pentru limită de vârstă acordate senatorilor și deputaților. Pentru că legea criticată viza statutul parlamentarilor, aceasta trebuia să fie adoptată în ședință comună a celor două Camere.
A doua zi, în 17 februarie 2021, Comisia permanentă a și transmis Plenului Reunit spre dezbatere reproiectul de lege PLX 100/2021, cu tot cu amendamente admise. În aceeași zi, legea a fost trecută pe ordinea de zi a ședințelor comune și adoptată cu 375 de voturi „pentru”, zero voturi „împotrivă”, zero abțineri, iar 30 de parlamentari prezenți nu au votat. Legea a fost promulgată de președintele României în 24 februarie 2021.
Toată procedura de legiferare a fost viciată
Curtea Constituțională reține că propunerea legislativă avea termen de depunere a raportului data de 22 februarie, în condițiile în care ea a fost adoptată pe 17. Mai mult, se precizează că trebuia să treacă cel puțin zece zile între momentul trimiterii materialelor birourilor permanente și momentul dezbaterii în plen.
„Prin urmare, Curtea constată că, în condițiile unei proceduri comune, o lege nu poate fi adoptată în termen de o zi, așa cum s-a întâmplat în cauza de față. (…) În mod vădit, manifest și de necontestat, o lege adoptată în procedură generală a comprimat atât de mult termenele regulamentare, încât situația creată conduce la concluzia că legea a fost, de fapt, adoptată în procedură de urgență, fără ca aceasta să fi fost cerută, iar condițiile solicitării adoptării legii în procedură de urgență sunt reglementate de Constituție”, se arată în această decizie.
Mai mult, judecătorii atrag atenția că „în cauză nu se poate reține incidența principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, deoarece această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreționar, cu încălcarea atribuțiilor Parlamentului”. CCR mai constată că „această comprimare a termenelor a fost realizată în procedură generală de adoptare a legilor și nu în cea de urgență, ceea ce este inacceptabil, deoarece respinge însăși ideea de procedură generală, pe care o relativizează, regula fiind transformată în excepție, iar excepția - în regulă”.
În concluzie, legea de abrogare a plății indemnizației pentru limită de vârstă acordată senatorilor și deputaților „a fost adoptată cu înlăturarea tuturor termenelor posibile, ceea ce indică o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său”.
Ce „vedete” au atacat în instanță, pentru a-și recupera pensia specială
Așa cum arătam mai sus, CCR a fost sesizată cu această excepție de neconstituționalitate ca urmare a atacării de către 72 de foști parlamentari a legii în instanțele de judecată. Printre acești reclamanți se numără personaje interesante, cunoscute, unele chiar controversate.
Îi regăsim, într-un dosar deschis la Tribunalul Arad, pe fostul deputat PNL Mihăiță Calimente. Apoi, într-un dosar al Tribunalului Maramureș o regăsim pe fosta deputată PNL Viorica Cherecheș, aleasă în legislatura 2016-2020, mama primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
Într-unul dintre dosarele deschise la Tribunalul Bistrița-Năsăud îl găsim pe celebrul Ioan Oltean, fost deputat PDL, ex-președinte al Consiliului Județean. În alt dosar de la același tribunal îl regăsim pe celebrul Gheorghe Funar, ex-parlamentar PRM și fost primar al municipiului Cluj-Napoca.