Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum a redus România gaura din buget de la 56 la 23,9 miliarde lei. Adrian Negrescu explică „redresarea structurală” a economiei
România traversează una dintre cele mai importante perioade de ajustare fiscală din ultimele decenii, iar datele prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică o schimbare majoră în modul în care statul își gestionează resursele. Analistul economic Adrian Negrescu susține că cifrele din execuția bugetară arată primele semnale clare ale unei redresări structurale reale, într-un context economic dificil și plin de provocări.
Potrivit acestuia, reducerea deficitului bugetar reprezintă o performanță rar întâlnită în economiile emergente, mai ales în condițiile în care economia României traversează o perioadă de încetinire.
„Datele privind corecția istorică a deficitului bugetar, anunțate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică primele semnale de redresare structurală ale României. În esență, este cea mai agresivă și de succes consolidare fiscală din ultimul deceniu”, afirmă Adrian Negrescu.
România reduce masiv deficitul bugetar
Analistul explică faptul că ajustarea fiscală realizată de România este una de proporții istorice. Statul a reușit să reducă deficitul cu aproximativ 4,4% din PIB, în timp ce economia se află într-o recesiune tehnică estimată la doar minus 0,5%.
„Din punct de vedere macroeconomic, realizarea unei ajustări fiscale de asemenea magnitudine (-4,4% din PIB) într-un context în care economia traversează o recesiune tehnică estimată la doar -0,5% reprezintă o performanță rară în economiile emergente. Practic, contracția economică totală raportată la anul de referință 2024 este limitată la un interval de numai 1% - 1,5%”, explică analistul.
Datele Ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetar a coborât la 23,9 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,17% din PIB. Diferența este uriașă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul ajunsese la 56 de miliarde de lei, adică aproape 3% din PIB.
Negrescu consideră că această evoluție demonstrează o schimbare profundă în mecanismele de funcționare ale aparatului fiscal și în modul de administrare a cheltuielilor publice.
Veniturile statului au crescut puternic
Unul dintre factorii care au contribuit decisiv la reducerea deficitului este creșterea veniturilor colectate de stat. Potrivit analistului, încasările publice au crescut cu 12%, peste nivelul explicat de inflație sau de consum.
„Această corecție masivă a fost generată de o dublă mișcare strategică în bilanțul statului. Pe de o parte, veniturile publice au înregistrat o creștere solidă de 12%, generând un plus de 0,5% din PIB. Această performanță depășește cu aproximativ 40% valorile de referință care ar fi provenit strict din inflație, consum majorat sau modificări de taxe, indicând o eficiență sporită a aparatului de colectare”, spune acesta.
În paralel, pentru prima dată în ultimii zece ani, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală.
„În paralel, pentru prima dată în ultimul deceniu, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală de 3,2%.”
Această reducere a cheltuielilor este considerată una dintre cele mai importante schimbări de politică fiscală din ultimii ani, în condițiile în care administrațiile precedente au fost acuzate constant că au crescut cheltuielile fără acoperire în venituri.
Cel mai bun indicator fiscal din ultimii zece ani
Adrian Negrescu atrage atenția asupra unui indicator pe care îl consideră esențial pentru evaluarea sustenabilității bugetare: raportul dintre banii cheltuiți și cei încasați de stat.
„Eficiența restructurării este demonstrată matematic de raportul dintre sumele cheltuite și cele încasate.”
Analistul amintește că în 2024 România a înregistrat cel mai mare decalaj fiscal din istoria modernă, într-o perioadă în care statul cheltuia cu 27% mai mult decât încasa.
„Dacă în anul 2024 statul cheltuia cu 27% mai mult decât reușea să colecteze – consemnând cel mai mare decalaj fiscal din istoria modernă –, în primele patru luni din 2026 acest raport a coborât la valoarea de 1,13. Este cel mai bun indicator de sustenabilitate înregistrat în ultimii zece ani.”
Potrivit acestuia, dacă ritmul actual va fi menținut și în lunile următoare, România ar putea încheia anul cu un deficit fiscal sub 5% din PIB, semnificativ mai mic decât ținta maximă de 6,2% negociată inițial cu Uniunea Europeană.
Investițiile publice nu au fost blocate
Un alt element remarcat de Adrian Negrescu este faptul că Guvernul nu a recurs la metodele clasice de reducere artificială a deficitului, precum blocarea investițiilor publice.
„Important de spus că Guvernul nu a mai blocat plățile către investiții pentru a cosmetiza cifrele finale.”
Mai mult, investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei în doar patru luni, iar cea mai mare parte a fondurilor provine din bani europeni și din PNRR.
„Din contră, investițiile publice au depășit valoarea de 31 de miliarde de lei în doar patru luni. Elementul cu adevărat pozitiv este proveniența acestor fonduri: peste 75% din totalul investițiilor sunt susținute integral din fonduri europene nerambursabile și din mecanismul PNRR, plățile pentru aceste proiecte comunitare înregistrând o creștere spectaculoasă de 34% de la an la an. Astfel, presiunea de finanțare s-a mutat de pe bugetul național pe cel de la Bruxelles.”
Această mutare este considerată esențială pentru menținerea stabilității finanțelor publice și pentru continuarea proiectelor mari de infrastructură fără presiuni suplimentare asupra bugetului intern.
Creșteri importante la colectarea TVA
Analistul vorbește și despre schimbările produse la nivelul ANAF, susținând că măsurile implementate de Alexandru Nazare și conducerea instituției fiscale au început să producă efecte vizibile.
„Această dinamică este dublată de o schimbare radicală de comportament în zona fiscală.”
Negrescu subliniază însă că problema evaziunii fiscale continuă să afecteze economia și că digitalizarea ANAF rămâne o prioritate majoră.
„Măsurile luate de Nazare și Nica la ANAF au propulsat încasările din taxe la un nivel foarte bun însă e loc și de mai bine. Evaziunea fiscală este încă o mare problemă pe care doar prin digilitalizarea ANAF și controale bine definite poate fi redusă.”
Datele execuției bugetare indică o creștere de 15,5% a veniturilor fiscale și un salt impresionant al încasărilor din TVA.
„Cert este că datele execuției bugetare indică o colectare mai mare cu 15,5% pe zona veniturilor fiscale pure, în timp ce sumele atrase din TVA au înregistrat un salt impresionant de 22,4%.”
Avertisment privind salariile și taxele
Cu toate acestea, analistul avertizează că performanțele bugetare nu trebuie transformate într-un motiv pentru reluarea politicilor de cheltuieli excesive.
„Performanțele bugetare sunt nesperat de bune însă asta nu înseamnă că trebuie dat drumul la robinetul de bani, la creșteri iresponsabile de salarii cum prevede draftul legii salarizării în sectorul bugetar.”
În plus, dobânzile ridicate generate de deficitele uriașe din trecut continuă să apese asupra bugetului de stat.
„În plus, povara dobânzilor acumulate din cauza deficitelor masive din trecut continuă să pună presiune pe resursele curente, scumpind refinanțarea datoriei publice.”
Adrian Negrescu consideră că viitorul Guvern trebuie să continue atragerea fondurilor europene și investițiile în infrastructură, dar și să adopte măsuri de stimulare a pieței muncii și de reducere a poverii fiscale asupra companiilor.
„Este esențial ca noul guvern să atragă banii europeni și să continue investițiile, mai ales cele de infrastructură. Dincolo de acest lucru, este absolut esențial să găsească soluții pentru stimularea pieței muncii (reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă etc.), să elimine impozitele aberante precum taxa pe stâlp și cea pe cifra de afaceri a marilor companii și să renunțe la intervențiile toxice în piețe, precum plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază – măsură care a dus la falimentul multor producători români.”
România poate construi o „imunitate economică”
În concluzie, analistul economic susține că actuala corecție fiscală poate reprezenta începutul unei perioade de stabilitate economică pe termen lung pentru România, cu condiția ca măsurile actuale să fie continuate și consolidate.
„Depășirea acestor hopuri va permite României nu doar să își echilibreze definitiv finanțele, ci să își construiască o imunitate economică durabilă pentru deceniul următor.”
Citește pe Antena3.ro
