Jurnalul.ro Ştiri Social Românii săraci vor să se întoarcă în comunism

Românii săraci vor să se întoarcă în comunism

de Diana Scarlat    |   

Un sondaj realizat recent de INSCOP a speriat mai ales politicienii, pentru că procentul celor care regretă regimul comunist din România se apropie de 50%. Rezultatele cercetării au fost comentate de specialiști, arătându-se creșterea numărului de susținători ai comunismului, pe fondul problemelor socioeconomice actuale, comparativ cu situația din 2013. De fapt, cifrele arată că procentul a fost aproximativ același și cu 10 ani în urmă, diferențele de circa 4% care arată creșterea fiind încadrabile în marja de eroare a sondajelor care au fost comparate. Aproximativ același procent este reprezentat de populația afectată de sărăcie, conform datelor Institutului Național de Statistică, dar procentul se regăsește și la vot, pentru partidele care mizează pe măsuri socialiste.

La 34 de ani de la revoluția din 1989, studiile sociologice arată că aproape jumătate dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România. Dar mai important ar fi de observat că este nesemnificativă creșterea față de studiul similar care a fost făcut cu 10 ani în urmă. Sondajul, comentat intens în ultimele zile, vizează evaluarea regimului comunist și a fost realizat de INSCOP, la comanda News.ro.

48,1% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, în creștere față de cercetarea făcută în 2013, care arată că doar 45,5% credeau acest lucru. Dacă ne uităm însă la marja de eroare, se observă că procentul de creștere, de 2,4% este, de fapt, egal cu aceasta: eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%, în ambele cercetări. Astfel, concluzia care se poate trage este că încă de acum 10 ani erau aproape jumătate dintre români nostalgici ai epocii comuniste.

De asemenea, sondajul recent arată că 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine, comparativ cu situaţia din prezent, în timp ce numai 44,4% credeau asta, în noiembrie 2013. Și în acest caz, procentul de creștere este de numai 2%, ceea ce, și în acest caz, este nesemnificativ.

Sociologii INSCOP au explicat această tendință a populației României prin faptul că nostalgicii provin din categoria persoanelor cu educaţie primară, în general fără ocupație, majoritar din mediul rural, în special din zonele de sud sau de est ale României, care sunt și cele mai sărace.

 

Locul de muncă și casa, principalele probleme

Specialiștii pun fenomenul pe seama problemelor legate de pierderea siguranței pe care românii din aproximativ aceleași categorii socio-profesionale le aveau și în comunism, dar care aveau garanția unui loc de muncă asigurat de stat și își puteau permite să închirieze sau chiar să cumpere o locuință - ceea ce astăzi este imposibil pentru cei afectați de șomaj și de sărăcie.

Cu toate acestea, sociologii găsesc greu de explicat faptul că procentul celor care vorbesc despre binefacerile comunismului este atât de mare, în contextul în care nivelul de trai de astăzi este mult mai ridicat față de cel de acum 34 de ani, există multe drepturi și libertăți câștigate de români în 1989 și multe oportunități care lipseau în comunism.

Ceea ce arată aceste studii este că percepţia publică tinde să se modifice în favoarea susținerii comunismului, pe măsură ce apar probleme sociale și economice, crescând nemulțumirea populației, chiar dacă procentele de creștere sunt foarte mici, la distanță de un deceniu. Anul 2013 reflecta perioada de după criza economică din 2009, aducând foarte multe falimente și pierderea locurilor de muncă, pierderea investițiilor și a locuințelor, pentru cei care nu și-au mai putut plăti ratele la bănci, astfel încât mulți români au avut tendința să reevalueze regimul comunist, din perspectiva siguranței pe care le-o oferea, mai ales celor cu pregătire profesională de nivel inferior și mediu.

 

Sărăcia modifică percepția populației

Pe de altă parte, datele de la Institutul Național de Statistică arată că peste 21% din populația României este afectată de sărăcie, iar 34,4% dintre români trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Chiar dacă se înregistrează o ușoară scădere anuală, din această perspectivă, cu 0,1 puncte procentuale în 2022 față de 2021, reprezentând 61.000 de persoane care au ieșit din categoria celor aflate în grad de risc, procentul rămâne foarte ridicat, iar pe fondul acestei situații se produc și modificările de percepție în legătură cu perioada anterioară revoluției din 1989.

Procentul celor care trăiesc la limita riscului de sărăcie este și mai mare, de peste 45%, având venituri mici și incerte, în actualul context economic.

Cei mai afectați de sărăcie, din cauza lipsei locurilor de muncă și a posibilității de a deține sau chiar de a-nchiria o locuință, sunt tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani - ceea ce poate explica procentul mare al celor care cred că se trăia mai bine în comunism, deși nu au avut o experiență personală legată de acea perioadă, dar au aflat că statul le putea asigura atât angajarea, cât și locuința.

Sociologii au ajuns la concluzia că tinerii nu au înțeles ce se întâmpla în România, în perioada comunistă, pentru că nu li s-a explicat situația. Ceea ce nu pot înțelege tinerii care regretă regimul comunist este diferența de nivel de trai, iar mulți dintre ei refuză astăzi un loc de muncă într-o fabrică, plătit cu salariul minim pe economie sau chiar un job cu salariu mediu, fără să știe că în comunism nu ar fi putut refuza și puteau ajunge la pușcărie, dacă erau fără ocupație. Tinerii nu știu nici în ce condiții se trăia în locuințele asigurate de stat, unele fiind celebrele garsoniere confort 3, cu baie comună, pentru muncitorii nefamiliști, fiind atrași de poveștile de succes care descriu doar o parte a beneficiilor acelei perioade.

 

Pensiile mici provoacă nemulțumire

Altă categorie foarte bine reprezentată a nostalgicilor comunismului este alcătuită din vârstnici nemulțumiți de cuantumul pensiei, după o viață de muncă. Mulți cred că dacă regimul nu s-ar fi schimbat, ar fi avut mai multe beneficii, considerându-se nedreptățiți de stat.

Sociologii care au realizat cercetarea vorbesc și despre fenomenul mitologizării beneficiilor comunismului, care tinde să se extindă către pături tot mai largi de populaţie, iar din acest punct de vedere există pericolul unor alegeri nefericite în sfera politică, „pe fondul atrofierii memoriei colective”, a explicat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Pe fondul nemulțumirii populației, nu crește doar numărul nostalgicilor comunismului, ci și procentul voturilor pentru partidele socialiste.

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri