Până de curând, recomandarea generală a medicilor și nutriționiștilor era să renunțăm la grăsimi și la colesterol pentru a ne „salva” inimile – consumul acestor alimente ar fi marit riscul de atac de cord, atac cerebral și moarte prematură.
Totuși, ultimele cercetări arată că această dogmă ar fi condus la înmulțirea cazurilor de depresie și creșterea ratei suicidului. Studiul, realizat în Statele Unite ale Americii și publicat în Jurnalul de Psihiatrie și Neuroștiințe, a arătat că nivelul scăzut al colesterolul din sânge este într-o strânsă legătură cu depresia profundă și gândurile de suicid.
De ce? Una dintre teorii susține că motivul principal este compoziția creierului, alcătuit în proporție de 25% din grăsime. Dat fiind faptul că 25% din colesterolul din organism se găsește aici, creierul nu poate funcționa fără acești nutrienți.
În plus, alte cercetări de sine stătătoare au demonstrat în trecut că nivelul scăzut al colesterolului slăbește abilitatea sistemului nervos de a sintetiza și tranporta neurotransmițătorii precum serotonina (responsabilă pentru starea de bine).
Evident, rezultatele acestui studiu nu sugerează să începeți să mâncați burgeri, cartofi prăjiți și pachete de unt pentru a fi fericiți. De fapt, ideea ar fi să vă concentrați pe tipurile de grăsimi sănătoase și să le consumați în cantități rezonabile.
Dacă vă întrebați care sunt cele mai bune grăsimi, medicii ne răspund: omega-3, asociate cu sănătatea creierului și cu nivelul ridicat al colesterolului bun, HDL. Cele mai recomandate surse sunt peștele gras, adică tonul albacore, somonul, sardinele și codul, lactatele și carnea, de preferință de la animale crescute în ferme, ouăle, dar și semințele de chia, de in și de cânepă.
Potrivit Prevention.com, alimentele de origine vegetală bogate în grăsimi monosaturate precum avocado, migdalele și uleiul de măsline sunt la fel de recomandate, fiind demonstrat faptul că îmbunătățesc funcțiile cognitive și cresc nivelul colesterolului bun HDL.
Pe de altă parte, grăsimile trans și saturate trebuie eliminate definitiv din alimentație, fiind asociate un risc mai ridicat de depresie, dar și cu o stare de sănătate generală mai proastă.