Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Peste un sfert din consumatorii casnici ratează ajutorul de stat pentru plata facturilor, iar iureșul prețurilor va continua

Peste un sfert din consumatorii casnici ratează ajutorul de stat pentru plata facturilor, iar iureșul prețurilor va continua

de Adrian Stoica    |   

Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), circa 30% dintre clienții casnici nu se vor încadra în plafoanele OUG adoptate zilele trecute de guvern pentru a beneficia de tarife subvenționate și vor achita prețul din contractele de furnizare a energiei electrice existente, care acum sunt cuprinse între 1,4 lei/kWh și 4,1 lei/kWh.

 

Potrivit calculelor asociației, o casă care consumă 301 kWh/lună, va achita pentru energia electrică între 421 și 1.234 de lei/lună. „Există consumatorii care consumă peste 300 kWh/lună și au venituri sub venitul minim din România, așa cum există locuri de consum la care consumul este sub 300 kWh/lună și sunt milionari. Și atunci care este echitatea acestei legi? De ce un milionar să beneficieze de preț plafonat și un consumator cu salariul minim pe economie să nu beneficieze?”, este întrebarea la care AEI așteaptă un răspuns. Până atunci însă, asociația a realizat o estimare a impactului facturilor energetice în bugetul familial, iar acesta ar trebui să pună serios pe gânduri autoritățile, dacă nu vor să lase milioane de români să înghețe în casă.

Plafonarea prețurilor la gaze și energie nu rezolvă problemele actuale, doar le amână până în primăvara viitoare, când vom constata că sărăcia energetică este mai mare și că mulți consumatori au probleme în achitarea facturilor. Dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice și gazelor naturale în următorii ani va aduce și costuri mai mari, deoarece aceste investiții trebuie recuperate de la consumatori, adică vor determina creșteri de prețuri. Importurile de energie, tot mai complicate în acest context, vor fi și ele tot mai mari și la prețuri tot mai ridicate. Taxele pe dioxid de carbon se vor tripla în următorii 30 de ani, taxarea pierderilor de metan, taxonomia activităților economice etc., toate vor aduce noi costuri și noi măriri de prețuri. Rețelele de distribuție din România, indiferent de forma de energie (termică, electricitate, gaze) sunt uzate tehnic, moral, supra sau subdimensionate. Asta înseamnă că ele vor trebui să fie schimbate și asta înseamnă alte costuri și alte măriri de preț, arată analiza AEI. 

Prețurile se vor tripla, care va fi impactul

Pe de altă parte, tot o analiză realizată de AEI susține că trendul crescător al prețurilor la energie se va păstra în următorii ani, majoritatea prețurilor se vor tripla în următorii 30 de ani și asta într-o variantă optimistă. 

Luând în considerare că salariul mediu net pe economie din România va atinge anul acesta un nivel de 3.565 de lei/lună și presupunând că într-o locuință stau minimum două persoane active, la un consum mediu de energie folosită în prezent în România, AEI a calculat impactul ponderii în bugetul familiei al costurilor cu diverșii combustibili folosiți în locuințe, luând în considerare creșterea prețului mediu al diferitelor forme de energie și o creștere anuală cu 3% a salariului net. Estimările se regăsesc în Tabelul 1. 

 

Costul cu utilitățile în bugetul unei gospodării cu 2 salariați cu salariul mediu și considerând o creștere salarială de 3%/an

2022

2025

2030

2035

2040

2045

2050

Încălzire centralizată fără subvenții

11%

14%

17%

21%

26%

30%

34%

Gaze naturale

10%

14%

17%

21%

25%

29%

33%

Lemne de foc

8%

14%

18%

26%

28%

31%

33%

Electricitate

24%

27%

30%

34%

34%

35%

35%

 

Sursa AEI

 

Din Tabelul 1 se poate observa că dacă în prezent folosirea energiei electrice pentru încălzire reprezintă cea mai scumpă soluție, în viitor, potențialele investiții în energie regenerabilă pot aduce această formă de energie să fie comparabilă cu celelalte forme de energie folosite în prezent, atât din cauza epuizării acestor resurse concomitent cu creșterea prețului, cât și din cauza influenței taxelor de CO2, taxelor pe emisiile de metan și taxonomiei adoptate asupra prețului pentru gaze și lemne de foc.

De asemenea, AEI a estimat și impactul utilităților energetice în bugetul unei familii, considerând veniturile minime nete din România la un nivel de 1.500 de lei/lună/persoană și faptul că într-o locuință stau în medie două persoane cu acest venit. La un consum mediu de energie folosită și estimând o creștere anuală a venitului minim net cu 9,4%, impactul este și mai greu de suportat, el regăsindu-se în Tabelul 2.

 

Costul cu utilitățile în bugetul unei gospodării cu 2 salariați cu salariul minim considerând creșterea salarială de 9,4%/an

2022

2025

2030

2035

2040

2045

2050

Încălzire centralizată fără subvenții

25%

28%

32%

40%

48%

55%

63%

Gaze naturale

16%

27%

31%

39%

46%

53%

61%

Lemne de foc

20%

27%

34%

48%

53%

58%

62%

Electricitate

57%

54%

55%

63%

64%

65%

65%

 

Sursa: AEI

În ceea ce privește analiza persoanelor cu venituri mici, chiar în condițiile unei creșterii anuale a veniturilor acestora cu 9,4%, nu există perspectiva suportabilității acestor costuri de această categorie în următorii 10 ani, atrage atenția AEI în analiza sa.

 

„O acțiune inteligentă, ar permite ca imensele investiții în capacitățile de producție și rețele să nu fie realizate doar pentru a înlocui un sistem uzat cu același tip de sistem, ci în stabilirea unui plan care să aducă România anului 2050 într-o poziție în care oamenii să nu mai sufere de frig sau să nu poată să-și achite factura, să atingem ținta de zero emisii nete în clădiri (NZB) și să avem suficiența resurselor. Un astfel de concept poate include Local Energy Using (LES) - folosirea cu preponderență a resurselor energetice locale - și Unique Energy Grid (UEG) - dezvoltarea în interiorul localităților mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea și distribuirea căldurii și frigului cu distribuție pe orizontală către consumatori”.

Analiza AEI

Ce propune asociația pentru viitor

Astfel, fiecare localitate ar trebui să-și stabilească LES care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale, dar o macroanaliză la nivelul României ne permite să apreciem că:

  • în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050.

  • în zona de vest și nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale, este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale a exploatării și dezvoltării resurselor geotermale.

  • în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deșeurilor.

  • în zona de est a României,  dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijinul în folosirea pompelor de căldură și deșeurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă.

  • în zona de sud-est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosite în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050.

  • în zonele aglomerate (ex. București - Ploiești) – module mici nucleare – SMR, care au posibilitatea de a produce energie termică și energie electrică.


 

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri