Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. S-a născut la Bucureşti, într-o familie de artişti (tatăl – compozitorul Ion Dumitrescu, profesor universitar emerit, membru corespondent al Institutului Franţei – Académie des Beaux-Arts, mama – poeta şi actriţa Mariana Dumitrescu). A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat P. I. Ceaikovski din Moscova, încheiat în 1978 cu distincţia maximă Diplomă de Merit. Cu prilejul concertului de absolvire, Arno Babageanian, pianist, şef de catedră şi preşedinte al comisiei de examen, a remarcat, în iunie 1978: „Ilinca Dumitrescu – o pianistă care simte cu fineţe diversitatea stilurilor lucrărilor cântate. Foarte sensibilă, muzicală. Stăpâneşte instrumentul la perfecţiune. O aşteaptă un mare viitor artistic.”
Despre prilejul acestui eveniment, jurnalista Madeleine Karacașian, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Scriitorilor din Armenia, apreciază:
"Instituirea în România, în 2019, a unei asemenea sărbători (12 octombrie) a fost o premieră pentru Diaspora armeană. Nicăieri în lume nu a existat așa ceva până în ziua în care Parlamentul țării a adoptat, cu unanimitate de voturi Legea nr. 18 din același an, iar Președintele Klaus Iohannis a semnat, la 10 octombrie 2019, Decretul pentru promulgarea acestei Legi, privind instituirea zilei de 12 octombrie ca “Ziua limbii, alfabetului și culturii armene”. A fost un gest nobil și remarcabil al Statului și al aurorităților sale față de comunitatea armeană din România, care dăinuie pe acest pământ ospitalier de aproape un mileniu.
De ce 12 octombrie?
Deoarece Biserica Apostolică Armeană sărbătorește la această dată “Ziua Traducătorilor”, dar care în Armenia variază totuși de la o zi la alta, așa cum se întâmplă și în România.
În anul 301, Armenia, cu o istorie multimileară, a devenit prima țară din lume care a proclamat creștinismul ca religie de stat, după ce propovăduitorul Grigore Luminătorul a botezat regele, armata și întregul popor de la poalele biblicului Ararat, iar el a devenit primul Catolicos și Patriarh al Armenilor, fiind sanctificat după moarte.
Trebuie remarcată perenitatea acestui alfabet, creat în 405, de către teologul și lingvistul Mesrop Maștoț, alfabet alcătuit din 36 de litere, cărora li s-au adăugat litere O și F în Evul Mediu. M. Maștoț a fost și el sanctificat ulterior.
Doresc să atrag atenția oaspeților noștri că limba armeană a contribuit la păstrarea identității naționale a poporului armean. Iată și câteva amănunte interesante: Marele poet englez George Gordon Byron care învățase limba armeană la Congregația Mekhitariștilor de pe insula San Lazzaro de lângă Veneția, considera că armeana este singura limbă prin care se poate vorbi cu Dumnezeu. Tot la Veneția, în 1512 a fost tipărită prima carte în limba armeană, iar în 1794, la Madras (India) a apărut prima revistă în armeană.
Întorcându-mă la alfabetul armean, trebuie de subliniat că, în 2016, el a fost inclus de către UNESCO în patrimoniul imaterial al umanității.
Sărbătorim evenimentul de astăzi grație generozității conducerii Filarmonicii “George Enescu” din București, un spațiu mitic al muzicii și, în general, al culturii."
Ateneul Român
Marţi, 15 octombrie 2024, ora 19
Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene
Recital extraordinar de pian
ILINCA DUMITRESCU
Program
Arno Babageanian - 3 piese
Komitas – G. Saragian - Krunk (Cocorul)
Gayane Cebotarian - 6 preludii
Suren Zakarian - Humoreska
Aram Satian - Sonatina
Karen Ananian - 3 piese de jazz
Aram Haciaturian - 4 piese
Cuvânt introductiv: VARUJAN VOSGANIAN
Prezentare: MADELEINE KARACAŞIAN
În colaborare cu Arhiepiscopia Armeană din România şi Uniunea Armenilor din România