Compania Green Tech International SA a demarat un proiect strategic semnificativ pentru modernizarea și decarbonarea sistemului de termoficare al Municipiului București, prin integrarea energiei geotermale locale în sistemul centralizat SACET. Investiția, estimată la aproximativ 200 milioane de euro, pentru care compania a solicitat deja sprijin din partea Fondului de Modernizare, reprezintă una dintre cele mai importante inițiative de infrastructură energetică verde din România. Proiectul presupune conectarea sondelor geotermale existente din nordul Capitalei la o centrală geotermală modernă, capabilă să producă anual peste 595 mii MWh energie termică curată. Implementarea sa va conduce la reducerea emisiilor cu aproximativ 127 mii tone CO₂ pe an și la evitarea a peste 1,9 milioane tone CO₂ pe durata de analiză a proiectului. România se află astăzi printre primele cinci țări europene cu potențial în ceea ce privește energia geotermală.
Beneficiile sunt directe și structurale: diminuarea dependenței de gaz natural și de volatilitatea certificatelor CO₂, reducerea costurilor de producție a energiei termice, și stabilizarea pe termen lung a prețurilor pentru populație. În plus, utilizarea unei resurse locale, deja forate și testate, reduce semnificativ riscurile de dezvoltare și accelerează implementarea, se arată într-un raport transmis Bursei de Valori București.
„Cu 42 de sonde geotermale și o capacitate instalată de aproximativ 300 MWth, Green Tech International are o bază solidă pentru dezvoltare. Valorificăm resurse geotermale fără risc geologic și direcționăm investițiile către industrii din aval care generează sinergii pe termen lung, alimentație sustenabilă, sisteme de încălzire centralizată și soluții de răcire pentru centre de date AI. Prin aceste direcții susținem obiectivele de decarbonizare și creăm valoare durabilă pentru acționari”, spune compania.
Compania, listată la Bursa de Valori București, poartă discuții privind furnizarea de energie geotermală centralizată cu Timișoara, Oradea și orașele mai mici în apropierea cărora are forate puțuri geotermale.
Compania se dezvoltă pe piața serelor
Green Tech International SA a semnat recent contractul pentru modernizarea și extinderea complexului de sere din localitatea Ciocaia, jud. Bihor, care are ca obiectiv dezvoltarea unei sere modulare de 9 hectare destinată producției de roșii cherry și cocktail în sistem hidroponic, cu tehnologie de ultimă generație. Investiția răspunde unei oportunități majore din piață, România având în continuare un deficit anual de peste 100.000 tone de tomate, ceea ce creează un spațiu comercial semnificativ pentru producția locală modernă și sustenabilă. Proiectul are o importanță strategică datorită eficienței energetice ridicate, încălzirea geotermală reducând semnificativ costurile operaționale, a producției continue pe durata a 10–11 luni pe an și a poziționării premium pe piață, prin calitate superioară, trasabilitate și sustenabilitate.
Mai mult, în ceea ce privește Green Tech International, filiala sa Horti Green Invest a obținut autorizația de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Timiș (APM Timiș) pentru un proiect în localitatea Lovrin, județul Timiș, unde ar urma să dezvolte sere geotermale hidroponice de 19 hectare.
Cum arată situația actuală
Mai multe orașe din România, precum Beiuș și Oradea, folosesc deja energia geotermală pentru încălzire. Resurse geotermale nu sunt doar în vestul țării, ci și în apropierea Capitalei, în județul Ilfov, doar că aici utilizarea lor nu a fost dezvoltată. Este vorba despre resursele geotermale din rezervorul de la Otopeni, cu o suprafață de peste 300 kilometri pătrați, cel mai mare astfel de depozit din România, arată „Strategia de dezvoltare a județului – orizont 2030”. Aceste resurse au mai fost utilizate și înainte de 1990 pentru alimentarea sistemului centralizat din orașul Otopeni, iar în spatele Casei Presei exista un ștrand termal.
Sistemul ar putea fi reluat cu tehnologie modernă, prin intermediul căreia s-ar putea depăși unele bariere întâmpinate în trecut (greutăți întâmpinate la sonde, depunerea de săruri pe conductele din oțel, dificultăți în exploatarea punctelor termice sau disconfortul termic la consumatori, având în vedere faptul că apa geotermală putea asigura atunci încălzirea locuințelor doar pentru temperaturi exterioare de peste -5 °C), se arată în strategia amintită. Deocamdată, doar două proiecte majore s-au implementat în această zonă, după Revoluție. Primul proiect este cel din cadrul Spitalul Clinic de Urgență al SRI „Agrippa Ionescu” din comuna Balotești, care a trecut de pe gaze pe un sistem bazat pe energia geotermală. De asemenea, compania A-Heat din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mare complexuri de spa și wellness din Europa. Intenția de a se dezvolta pe această zonă există și la nivelul societății Electrocentrale București, care a semnat un memorandum cu compania americană SAGE GEOSYSTEMS Incorporated, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind posibilitatea utilizării resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București. Un studiu privind posibilitatea utilizării energiei geotermale pentru încălzirea în sistem centralizat a comandat și Primăria Sectorului 1.
În scenariul în care zona de nord a Capitalei ar fi încălzită cu apă termală, costurile pe care le-ar suporta cetățenii s-ar reduce considerabil. De exemplu, oraşul Beiuş, care foloseşte exclusiv energia geotermală pentru încălzire, are cea mai ieftină gigacalorie din ţară.
EGEC vrea capacități geotermale de 250 GW până în 2040
Potrivit ultimului raport publicat în decembrie de către Consiliului European pentru Energie Geotermală (EGEC), acesta a solicitat Comisiei Europene să publice o strategie și un plan de acțiune european pentru energia geotermală. Un obiectiv la nivelul UE ar trebui să fie atingerea unei capacități geotermale de 250 GW până în 2040, care să acopere toate tehnologiile, arată EGEC. Austria, Croația, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Polonia și Portugalia au lansat deja propriile foi de parcurs naționale pentru energia geotermală pentru a aborda probleme specifice și a le evidenția pe cele care necesită sprijin din partea UE. Deși acestea sunt măsuri importante, unele dintre aceste foi de parcurs au fost concepute fără un obiectiv european comun.