Aceasta este constatarea inspectorilor Curţii de Conturi în urma controalelor efectuate la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă şi Casa Naţională de Pensii Publice. Deşi vorbim de o gaură imensă, trebuie spus că verificările au vizat doar anul 2015. Rapoartele instituţiei scot în evidenţă modul deficitar în care înţeleg angajaţii statului să-şi facă datoria, în condiţiile în care cel puţin fondurile de sănătate şi pensii se confruntă cu o lipsă cronică de bani.
CNAS şi CJAS, decontări ilegale pe bandă
Potrivit rapoartelor de audit financiar ale Curţii de Conturi privind execuţia bugetului pe 2015 la CNAS şi la Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, s-a constatat că aceste instituţii au validat şi decontat ilegal servicii medicale, care au generat prejudicii în sumă de peste 97 de milioane de lei. Astfel, pe lista abaterilor întocmită de inspectorii Curţii de Conturi la CNAS şi la CAS-urile din ţară figurează:
- Decontarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a unor medicamente la prețuri de referință/decontare superioare stabilite în baza unor prețuri cu amănuntul maximale din CANAMED, care nu au fost actualizate în conformitate cu prevederile OMS 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman, în valoare estimată de 85.338 mii lei;
- Validarea și decontarea nelegală a serviciilor medicale raportate de ambulatoriile de specialitate, medici de familie, precum și a unor prescripții medicale emise pentru pacienții internați în aceeași perioadă în spitale în regim de spitalizare continuă, în sumă estimată de 969 mii lei;
- Validarea și decontarea nelegală a unor prescripții medicale cu compensare de 90% din prețul de referință al medicamentelor unor persoane care nu se încadrau în categoria “pensionari cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună”, în sumă estimată de 899 mii lei;
- Validarea și decontarea nelegală a unor prescripții medicale în sumă estimată de 1.025 mii lei, emise de către alți medici decât cei prevăzuți în protocoalele terapeutice;
- Validarea și decontarea nelegală a unor prescripții medicale cu compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru asigurații veterani, persoane cu handicap, beneficiari de indemnizații de șomaj și persoane care beneficiau de ajutor social în condițiile în care persoanele respective nu dețineau această calitate, în sumă estimată de 4.551 mii lei;
- Validarea și decontarea nelegală a unor prescripții medicale ce conțin medicamente al căror preț cu amănuntul excede prevederilor OMS nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, în sumă estimată de 207 mii lei;
- Scoaterea din evidență în mod eronat a unor creanțe de încasat reprezentând contribuții sociale datorate de persoane fizice prevăzute, stabilite și neachitate până la 31.06.2012, fără a se determina componența și fără a fi predate la Agenția Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) în sumă estimată de 624 mii lei;
În anul 2015, în România, numărul de medici a fost de 248 de medici la 100.000 de locuitori, în comparație cu media UE de 347, iar numărul de asistenți medicali a fost de 601 asistenți medicali la 100.000 de locuitori, în comparație cu media UE de 836. În pofida acestei situații, nu există nicio strategie formală privind resursele umane din domeniul asistenței medicale.
Gaura de la ANOFM
Lucrurile nu arată prea bine nici la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, raportul Curţii de Conturi pe 2015 privind execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj scoţând în evidenţă o serie de ilegalităţi. Printre cele mai grave se numără:
- Plăți nelegale în sumă totală de 1.375 mii lei, reprezentând indemnizații de șomaj și venituri de completare încasate de beneficiarii de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj care au realizat concomitent și venituri peste limita legală, situații în care drepturile de șomaj trebuiau suspendate/încetate;
- Plăți nelegale în sumă totală de 146 mii lei, reprezentând indemnizații de șomaj acordate unor persoane care urmau o formă de învățământ, situații în care drepturile de șomaj trebuiau suspendate/încetate;
- Neurmărirea și nerecuperarea unor debite, în sumă estimată de 539 mii lei;
- Subvenții în sumă estimată de 107 mii lei acordate necuvenit unor angajatori pentru persoanele care figurau ca salariați la aceștia și, în același timp, beneficiau de pensii anticipate, anticipate parțiale sau limită de vârstă;
- Necalcularea, neînregistrarea, neurmărirea și neîncasarea penalităților și majorărilor de întârziere în sumă de 1.031 mii lei aferente unor creanțe restante, neîncasate de la diverși debitori care au beneficiat necuvenit de sume de la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani
Erori financiare mari şi la CNPP
Un audit similar efectuat şi la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a scos în evidenţă efectuarea plăţilor ilegale. Dar şi neîncasarea unor importante sume de bani datorate bugetului de pensii. În acest caz, inspectorii Curţii indică drept vinovaţi pe inspectorii Fiscului, care au reuşit să colecteze doar 63% din contribuţiile datorate.
- Efectuarea unor cheltuieli în sumă estimată de 663 mii lei, reprezentând achiziționarea de studii de fezabilitate și proiecte tehnice de execuție la nivelul CNPP și a unor entități aflate în subordine, în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiții (sedii), obiective care nu s-au realizat;
- Plăți nelegale efectuate în anul 2015 în sumă estimată de 1.388 mii lei reprezentând pensii anticipate, anticipate parțiale, de invaliditate gradul I, II și III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent și venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe și venituri din desfășurarea activității în baza contractelor/convențiilor încheiate potrivit Codului Civil;
- Efectuarea de plăți necuvenite în sumă de 317 mii lei, reprezentând indemnizații de însoțitor acordate unor beneficiari în condițiile în care aceștia au fost internați în centre de asistență socială sau au primit indemnizație lunară și de la bugetele locale, situații în care dreptul trebuia suspendat;
- Stabilirea eronată a unor drepturi de pensie în sumă de 89 mii lei, prin majorarea fără temei legal a valorii punctajelor anuale pe baza cărora se calculează drepturile de pensii pentru persoanele încadrate în grupa a II-a de muncă, fiind utilizate punctajele mai mari aferente grupei I de muncă;
- Potrivit datelor raportate prin contul de execuție centralizat al CNPP, gradul de încasare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat provenind din contribuții a fost de numai 63%, cauza principală fiind gradul scăzut de colectare a acestor venituri de către ANAF;
- Efectuarea de plăți în sumă estimată de 964 mii lei, înregistrate eronat sau pentru care nu s-au prezentat documente justificative pentru sistemul informatic Orizont prin care se gestionează sistemul public de pensii;
- Dintre contribuțiile totale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, cel mai scăzut grad de colectare l-au avut contribuțiile de asigurări sociale de stat datorate de asigurați (doar de 57%).
În ceea ce privește subvenția acordată de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii, situația este aceeași, în sensul că, deși a deținut în toată perioada analizată o pondere de circa 33%, în anul 2015 s-a încasat cea mai mare subvenție de la bugetul de stat, mai mult cu 36% față de anul 2014 și cu 50% mai mult față de anul 2013.