Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Plimbatul hârtiilor, de două ori mai bine plătit decât munca pe şantier

Plimbatul hârtiilor, de două ori mai bine plătit decât munca pe şantier

de Daniela Ivan    |   

Salariul mediu net din Administrația Publică și Apărare a crescut cu 629 de lei, între mai 2017 și mai 2018, în condițiile în care la nivelul economiei majorarea a fost de numai 341 de lei. Problema este că o bună parte din avansul salariului mediu la nivel național provine chiar din creșterea salariilor bugetarilor, în condițiile în care unul din cinci salariaţi este angajat la stat. Profesia de bugetar a devenit cea mai râvnită și căutată în România, având în vedere că oferă numeroase privilegii în comparație cu jobul din mediul privat: salarii enorme în raport cu munca prestată, zile libere, contract de muncă, și nu de colaborare, ceea ce conferă și o pensie lipsită de griji.

 

Datele de la Statistică arată că salariul mediu brut în Administraţia Publică şi Apărare a fost de 7.119 de lei în luna mai 2018, iar salariul mediu net de 4.213  de lei. Nu toţi bugetarii câştigă însă la fel de bine. În ciuda creşterilor salariale mult discutate, în învăţământ salariul mediu net a fost de 2.851 de lei, iar în sănătate de 3.523 de lei, ambele domenii având salarii medii sub media bugetarilor. Cel mai bine plătiţi sunt angajații din ministere. Chiar dacă datele de Institutul Național de Statistică nu prezintă o situaţie defalcată pe ministere şi instituţii publice, dacă aruncăm o privire prin bugetele acestor instituţii observăm că salariul mediu net trece 5.000 de lei în toate ministerele şi sare de 7.000 de lei în Ministerul Afacerilor Externe, în Ministerul Public şi în Ministerul Justiţiei.

 

 

Problema este că aceste salarii nu sunt corelate cu performanţa. Un angajat fără funcţii de răspundere din Ministerul Fondurilor Europene câştigă lunar 5.000-6.000 de lei, în funcţie de vechime, cu toate că România stă foarte prost la absorbţia fondurilor europene.

 

Într-un minister unde angajaţii nu beneficiază de sporuri, un secretar de stat are un salariu de încadrare de 15.200 de lei, un director are între 5.597 şi 8.390 de lei, iar un şef de serviciu, 7.270 de lei. Nici cei care nu au funcţii de conducere nu o duc rău. Un consilier, funcţia cea mai des întîlnită, are un salariu de încadrare cuprins între 4.198 de lei şi 6.000 de lei, iar un şofer are între 2.260 şi 3.800 de lei, în funcţie de vechimea în funcţie.

 

Reprezentanţii mediului privat au cerut în nenumărate rânduri ca salariile bugetarilor să fie susţinute de criterii de performanţă. De exemplu, a existat o propunere ca mărirea salariilor celor care lucrează cu fonduri europene să fie corelată cu gradul de implementare a proiectelor. Nu a fost adoptată, iar efectul îl vedem cu toţii.

 

Cum au crescut salariile la stat

 

Perioada         Salariul brut (lei)   Salariul net (lei)

Ianuarie 2017         4.641               3.320

Mai 2017                5.053               3.584

Decembrie 2017     5.616               3.974

Ianuarie 2018         6.947               4.101

Aprilie                    7.052               4.171

Mai 2018                7.119               4.213

 

Sursa: Institul Naţional de Statistică

 

 

Sectorul privat nu ţine ritmul

Salariul mediu net la nivelul economiei naţionale a fost în luna mai 2018 de 2.704 de lei, însă este tras în sus de salariile bugetarilor şi de cele din bănci şi IT & C. În celelalte ramuri ale economiei, câştigurile sunt cu mult mai mici. Spre exemplu, angajaţii din hoteluri şi restaurante câştigă în medie 1.554 de lei, iar cei din construcţii, 1.977 de lei, deci cu mai bine de 1.000 de lei sub venitul mediu din economie. În aceste condiţii, patronii se plâng că statul le fură oamenii şi le face concurenţă neloială. "Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iştii din România, este lipsa forţei de muncă. În momentul în care la stat salariul este mult mai mare, asistăm la o migrare a forţei calificate către stat", a spus Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

 

Venitul net pe activităţi economice

 

Domeniul                               Mai 2017 (lei)                Mai 2018        (lei)        Diferenţa (lei)

 

Agricultură şi silvicultura     1.890       2.155               265

Industrie                 2.234               2.466               232

Construcţii      1.703       1.977       274

Comerţ           2.114       2.280       166

Transport si depozitare  2.284       2.469       185

Hoteluri şi restaurante   1.376       1.554       178

Informaţii şi comunicaţii       4.586       5.244       658

Intermedieri finnciare si bănci      4.252       5.437       1.185

Tranzacţii imobiliare             2.080       2.340       260

 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

 

Numărul bugetarilor se umflă ca un cozonac

Deşi ministerele şi instituţiile publice sunt suprapopulate, numărul de personal creşte de la an la an. În iunie 2018, în România erau 1.219.397 de salariaţi la stat, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice. Cei mai mulți lucrători activează în Administrația Publică centrală (ministere și alte instituții publice), în număr de 792.153 de persoane. În Administrația Publică locală, lucrează numai 427.244 de persoane, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Spre comparaţie, în iulie 2017, erau ocupate 1.205.151 de posturi, din care 506.667 de posturi în Administraţia Publică centrală şi 698.484 posturi în Administraţia locală. Diferenţa vine din transferul personalului didactic de la primării la Ministerul Educaţiei Naţionale.Ministrul Finanţelor Publice susţine că numărul de angajaţi ai statului este prea mare.

 

„Dacă 20% dintre funcţionarii din Administraţia centrală ar pleca, n-ar simţi nimeni. Ba mai mult, lucrurile ar merge chiar mai bine. Suntem o administraţie de supereroi”, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice

 

Numai salariații din bănci și cei din IT mai țin pasul cu angajații din ministere

 

Ministerul Justiţiei: sporuri peste sporuri

Este printre ministerele cu cel mai bine plătiţi angajaţi. Aici, un director are un salariu brut cuprins între 28.970 şi 34.501 de lei, iar un inspector, între 28.917 şi 30.342 de lei. Personalul de specialitate juridică cu grad stagiar are un salariu de încadrare cuprins între 8.021 şi 9.777 de lei, iar un personal de specialitate de la Curtea de Apel are un venit brut de 20.668 de lei, unul de la Tribunal, de 19.214 de lei, iar unul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are 24.339 de lei.

Un şofer treapta 1 ia între 3.468 şi 4.165 de lei, iar un îngrijitor, între 2. 440 şi 2.511 de lei.

Acești bani provin din salariul de încadrare, la care se adaugă spor pentru condiții grele de muncă, între 9.000 și 25.000 de lei, spor pentru risc și suprasolicitare, între 745 și 3.175 de lei, și spor pentru personalul cu atribuții de coordonare, de 900 și 1.245 de lei.

 

Ministerul de Externe: cel mai mic salariu e de 4.680 lei

Cancelaristul este funcţia cel mai prost plătită din acest minister. Salariul de încadrare este de 3.839 de lei, la care se adaugă sporuri şi indemnizaţii care se ridică la 841 de lei. Un ambasador are un salariu de bază de 12.850 de lei, la care se adaugă o indemnizație de 757 de lei și un spor pentru muncă grea, vătămătoare de 1.135 de lei. Un atașat cu gradația 0, cea mai mică, are un salariu de încadrare de 4.095 de lei, plus o indemnizație de 360 de lei și un spor de condiții grele de muncă de 535 de lei. Cam același venit are și un cancelar cu gradația zero. Un consilier afaceri europene gradația 2 ia 7.428 de lei, plus sporuri de 1.150 de lei. Mai bine plătiți sunt consilierii relații, care ajung la 8.929 de lei, plus sporuri și indemnizații de 2.145 de lei.

 

Ministerul Fondurilor Europene. Salarii mari, eficienţă mică

Aici, personalul este împărţit în cei care gestionează fonduri europene şi cei care nu gestionează. Un director general care coordonează compartimente care gestionează bani europeni are un salariu de încadrare lunar de 18.502 de lei, în timp ce unul care nu lucrează cu bani europeni are 13.029 de lei. La aceste sume se pot adăuga alte sporuri care nu sunt cuprinse în salariul de bază.

 

Un director general adjunct este încadrat cu 17.721 de lei, dacă lucrează cu bani europeni, şi cu 12.609 de lei, dacă nu lucrează. Un director simplu ia între 14.924 şi 9.340 de lei, iar un ajutor de director, 8.011 de lei. Nici şefii de servicii şi de birou nu o duc rău, ei au încadrări care variază între 14.924 şi 13.551 de lei, dacă lucrează cu bani UE, şi între 7.808 şi 7.976 de lei, dacă nu coordonează compartimentele cu bani UE.

 

Un consilier este încadrat între 8.187 şi 5.968 de lei, în funcţie de vechime, iar un consilier asistent cu gradaţia 0, abia ieşit de pe băncile facultăţii, cu 5.415 de lei, respectiv  3.157 de lei. Un expert are între 7.288 şi 7.630 de lei, iar un referent are 3.939 de lei. Şoferul are 2.850 de lei, iar secretara, 2.525 de lei.

 

Ministerul Apărării Naţionale

Un ofiţer cu funcţii de comandă are un venit net cuprins între 2.208 şi 16.248 de lei, iar fără funcţie de comandă, între 2.068 şi 13.624 de lei, potrivit datelor de pe site, aferente lunii iunie 2018. Un maistru militar câştigă între 1.682 şi 4.919 de lei, iar un subofiţer, între 1.690 şi 6.113 lei. Tabelul nu include drepturile cu caracter nepermanent obținute de categoriile de personal cu activități specifice (piloți, magistrați militari, medici și profesori universitari).

 

 

Ministerul Agriculturii

Un consilier ia între 5.851 şi 8.203 de lei, iar unul superior, între 10.968 şi 10.027 de lei, iar un şef de birou ia între 12.319 şi 14.690 de lei.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri