UDMR a anunțat că exclude o guvernare fără PSD, iar lucrurile au intrat într-un blocaj total. Vlad Voiculescu, liderul USR București, i-a numit pe cei de la PSD „borfași”, iar Cătălin Drulă a propus organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Tot anticipate vor și cei de la AUR, care, prin vocea lui George Simion, anunță că vor să intre la guvernare cu un Cabinet care să organizeze alegerile prezidențiale, după care să fie dizolvat Parlamentul și să se organizeze, din nou, alegeri legislative.
La închiderea ediției, liderii PSD, PNL și UDMR se aflau în negocieri de „împăcare”, după ce Marcel Ciolacu a anunțat, ieri dimineață, că nu mai vrea să „joace în filmul” în care „una se discută la negocieri, iar alta se comunică în presă”, motiv pentru care PSD va intra în opoziție, dar că va vota instalarea unui Guvern format din PNL, USR și UDMR. Maghiarii, prin vocea lui Kelemen Hunor, arată că nu acceptă să intre într-un guvern minoritar. Aseară, urma să se stabilească dacă lucrurile mai puteau fi întoarse și dacă PSD rămâne ferm sau nu pe poziția de a intra în opoziție.
În acest timp, doi comunicatori USR, Vlad Voiculescu și Cătălin Drulă, au ieșit cu atacuri virulente la adresa PSD, primul numindu-i, într-o postare pe contul personal de socializare, drept „borfași, iar al doilea - „lași”.
Cătălin Drulă este nemulțumit de perspectiva unui guvern minoritar, care are în Parlament 25%, și susține că ar fi de preferat organizarea alegerilor anticipate. Această afirmație demonstrează necunoașterea prevederilor constituționale.
Președintele interimar nu poate dizolva Parlamentul
Astfel, conform articolului 63 din Constituție, „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”.
La articolul 89, Constituția prevede că „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Numai că, la același articol, se prevede că în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
În acest moment, nu există entitatea care să poată dizolva Parlamentul. La articolul 98 din Constituție, scrie clar că „atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale”. Începând de mâine, 21 decembrie 2024, mandatul lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni este unul interimar, valabil, conform Curții Constituționale, până la momentul depunerii jurământului de către președintele nou ales.
Simion vrea la guvernare, până după prezidențiale
De tot acest scandal profită exact partidele suveraniste din Parlamentul României. Liderul AUR, George Simion, a ieșit, aseară, la declarații de presă, susținând că formațiunea pe care o conduce este dispusă să își asume guvernarea, formarea unui Cabinet „de sacrificiu”, care să organizeze alegerile prezidențiale din anul 2025. Liderul AUR sugerează, la rândul său, că după alegerile prezidențiale, noul președinte ales ar trebui să dizolve Parlamentul, pentru a fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
Și Diana Șoșoacă, lidera SOS România, este dispusă să preia funcția de prim-ministru. Aceasta însă a decis să nu-și preia mandatul de senator proaspăt ales, ci să își păstreze funcția de europarlamentar SOS România.
Fără PSD, „dreapta” ar sta în 130 de voturi. UDMR nu acceptă să intre într-un Executiv minoritar
Un Guvern minoritar PNL - USR - UDMR ar avea o susținere parlamentară de 162 de senatori și deputați, în condițiile în care o majoritate simplă, de 50% plus 1, înseamnă 234 de senatori și deputați. Fără UDMR, un guvern minoritar PNL-USR s-ar sprijini pe un număr de 130 de parlamentari. Nu știm cum se vor poziționa, în acest context, cei 19 parlamentari care formează Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Dacă PSD ar reveni la masa negocierilor, după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, acuzat că ar sta la baza motivelor pentru care social-democrații au decis să părăsească această Coaliție, și-a cerut scuze în scris, atunci o alianță guvernamentală formată din PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale ar însuma 244 de senatori și deputați.
Greu de crezut că cei de la USR ar accepta să mai facă parte dintr-un astfel de arc guvernamental sau dacă cei de la PSD vor fi dispuși nu doar să se întoarcă la masa negocierilor, dar și să-i accepte, în continuare, ca parteneri, pe cei de la USR. La ora închiderii ediției, atât PNL, cât și USR se aflau în ședințe interne, după ce liderul PNL, Ilie Bolojan, s-a văzut, în cursul zilei de ieri, de două ori, la Palatul Victoria, cu Marcel Ciolacu și după ce, tot ieri, președintele României, Klaus Iohannis, a făcut două apeluri publice către liderii politici să lase deoparte disensiunile și să formeze un guvern pro-european.