Cancerul a devenit una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene în domeniul sănătății, iar în lipsa unor măsuri rapide această boală va deveni prima cauză a mortalității în UE în 2035. În ceea ce privește impactul economic generat de această boală, el este estimat la circa 100 de miliarde de euro anual.
Reducerea poluării prin Planul de acțiune privind poluarea zero în UE și Strategia chimică pentru durabilitate, precum și implementarea altor politici ale Bruxelles-ului în domeniu ar contribui în mare măsură la reducerea cazurilor de cancer și a deceselor. Aceasta ar fi o investiție eficientă în bunăstarea cetățeanului, arată raportul publicat ieri. Cele mai multe dintre riscurile de apariție a cancerului pot fi reduse prin prevenirea poluării și schimbarea comportamentelor umane.
Riscurile de mediu și cele profesionale
Pentru prima dată, AEE a investigat legăturile dintre cancer și mediu, estimând că riscurile de mediu și cele profesionale se află în spatele a aproximativ 10% din cazurile de cancer din Europa. Poluarea aerului (atât la interior, cât și la exterior) este legată de aproximativ 1% din toate cazurile de cancer din Europa și cauzează aproximativ 2% din toate decesele cauzate de cancer. În ceea ce privește cancerul pulmonar, acesta este la baza a 9% din decese. Studii recente au detectat asocieri între expunerea pe termen lung la particule poluante și apariția leucemiei la adulți și copii.
Cancerele pulmonare și casele noastre
Radonul și radiațiile ultraviolete contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la înmulțirea cazurilor de cancer în Europa. Expunerea la radon în interior este legată de apariția a până la 2% din toate cazurile de cancer și de unul din zece cazuri de cancer pulmonar în Europa. În ceea ce privește radonul, Directiva privind standardele de siguranță de bază a introdus cerințe obligatorii din punct de vedere juridic privind protecția împotriva expunerii la surse naturale de radiații. Acesta mandatează statele membre ale UE să stabilească planuri naționale de acțiune pentru radon. Pe de altă parte, radiațiile ultraviolete naturale pot fi responsabile pentru până la 4% din toate cazurile de cancer din Europa. În special, incidența melanomului, o formă gravă de cancer de piele, a crescut în Europa în ultimele decenii, arată raportul citat.
Ucigașul tăcut din locuințe, România în zonă de risc
Radonul este un gaz radioactiv inodor şi incolor care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ. Deşi nu se poate vedea sau mirosi, radonul este prezent în toate locuinţele, în diferite concentraţii, fiind considerat o cauză pentru apariţia cancerului la plămâni. Expunerea la radon peste limitele normale este considerată a doua cauză în ordinea importanţei, în ce priveşte cancerul la plămâni, după fumat. Mai este numit şi „ucigaşul tăcut”. Vechimea clădirii nu influențează nivelul de radiații și singura modalitate de a ne proteja este un sistem de ventilație cât mai performant. Potrivit specialiștilor de la Universitatea Babeș - Bolyai, care au realizat în urmă cu câțiva ani o hartă a radonului în România, ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării.
Fumatul pasiv afectează 31% din europeni
Expunerea la fumatul pasiv poate crește riscul general pentru toate tipurile de cancer cu până la 16% la cei care nu au fost niciodată fumători. Aproximativ 31% dintre europeni sunt expuși la fumatul pasiv de tutun acasă, la locul de muncă, în timpul liber, în instituții de învățământ sau în medii publice.
Ne otrăvim singuri planeta
Anumite substanțe chimice utilizate la locurile de muncă europene și eliberate în mediu sunt cancerigene și contribuie la producerea cancerului. Mai mult decât atât, se știe sau se suspectează că mai multe dintre aceste substanțe chimice induc cancer în mai multe organe, raportul indicând plumbul, arsenicul, cromul, cadmiul, acrilamida, pesticidele, bisfenol A și substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS). Substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate reprezintă o familie extinsă de mii de substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă în întreaga societate și care se găsesc și în mediu. Toate conțin legături carbon-fluor, una dintre cele mai puternice legături chimice în chimia organică. Aceasta înseamnă că rezistă la degradare atât în timpul utilizării, cât și în mediul ambiant. De asemenea, majoritatea PFAS sunt transportate cu ușurință în mediu pe distanțe lungi, departe de sursa eliberării lor. S-a observat frecvent că PFAS contaminează apele subterane, apele de suprafață și solul, iar curățarea amplasamentelor poluate este dificilă din punct de vedere tehnic și costisitoare. Dacă vor continua să fie eliberate, acestea se vor acumula în mediu, în apa potabilă și în hrană.
Azbestul, prezent în clădiri și infrastructură
Toate formele de azbest sunt cancerigene bine-cunoscute, asociate cu mezoteliom și cancere pulmonare, precum și cancere laringiene și ovariane. Deși UE a interzis azbestul în 2005, acesta rămâne prezent în clădiri și infrastructură, ceea ce duce la expunerea lucrătorilor implicați în lucrări de renovare și demolare. În plus, cancerele continuă să se manifeste la mulți ani după expunere, azbestul fiind indicat că provoacă între 55 și 88% din cancerele pulmonare profesionale.
Reducerea poluării și interzicerea substanțelor chimice dăunătoare
Planul european de combatere a cancerului recunoaște rolul riscurilor de mediu și profesionale în declanșarea cancerului și potențialul de a salva vieți prin strategii eficiente de prevenire. În conformitate cu acest obiectiv, Planul de acțiune pentru poluare zero vizează reducerea poluării aerului și apei, având ca scop reducerea expunerii umane la factorii poluanți. UE a luat deja măsuri dure privind poluarea aerului, în conformitate cu Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (NEC) și a directivelor privind calitatea aerului care stabilesc noi standarde de calitate. Pe de altă parte, Strategia chimică pentru durabilitate a Comisiei Europene își propune să interzică cele mai dăunătoare substanțe chimice, inclusiv cele care provoacă cancer, și să încurajeze utilizarea de substanțe chimice sigure.
Planul UE de acțiune împotriva cancerului, elaborat la începutul anilor 1990
În anul 2020, un număr de 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană erau diagnosticate cu cancer, iar alte 1,3 milioane de oameni își pierdeau viața. Astăzi, pe continentul European trăiește o zecime din populația mondială, dar aici sunt localizate un sfert din număr de cazuri de cancer din lume. Reprezentanții Comisiei Europene spun că dacă nu vor fi luate măsuri rapide, procentul deceselor provocate de cancer va crește la 24% până în 2035, ceea ce va face ca această boală să devină prima cauză de mortalitate în UE. Impactul economic general al cancerului în Europa este
estimat a depăși 100 de miliarde de euro anual. În plus,
pandemia de COVID-19 a avut un impact grav asupra persoanelor diagnosticate cu această boală. De când a început pandemia, numărul diagnosticelor de cancer a scăzut, dar acest lucru prefigurează o viitoare creștere a cazurilor. Cu toate acestea, ultimul plan European de acțiune împotriva cancerului a fost elaborat în începutul anilor 1990.