Mai multe judeţe din România, în special din Transilvania, prezintă zone cu un nivel ridicat de poluare cu radon, arată cele mai noi măsurători făcute de o echipă de specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Cercetătorii au găsit concentrații foarte mari ale acestui gaz radioactiv inclusiv în școli, grădinițe, primări și valori uriașe în câteva peșteri celebtre. Ei lucrează la un proiect care are ca scop dezvoltarea unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon.
Radonul este un gaz radioactiv natural, provenit din dezintegrarea radiului, acesta din urmă provenind din dezintegrarea uraniului - considerat a avea un rol important în producerea cancerului bronho-pulmonar, dar şi a leucemiei. Potrivit specialiştilor, gazul radioactiv se degajă din sol şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii. Astfel, el poate avea un nivel mai crescut al concentraţiei în apartamentele sau sălile aflate la demisolul sau parterul clădirilor şi mai ales acolo unde clădirile au fost izolate.
„Ne situăm într-o zonă de risc ridicat. (...) Zone de risc sunt toate cele care au peste 300 de Becquereli/metru cub şi unde ar trebui făcute măsurători detaliate şi ar trebui implementat un protocol riguros de control. (...) Rezultate mai mari de 300 sunt cam în toate judeţele. (...) În instituţii publice am avut surprize ca în aproximativ 180 de şcoli şi grădiniţe, primării, pe care le-am monitorizat în aceste campanii să constatăm nivel ridicat, atât în Alba în mai multe şcoli şi grădiniţe, în judeţul Timiş, în Suceava”, a declarat spus coordonatoarea proiectului, Alexandra Cucoş-Dinu, la un seminar în cadrul căruia s-au prezentat rezultatele de până acum ale cercetărilor.
Rezultate foarte mari s-au determinat şi în Peștera Urșilor, Peştera Muierii şi Peştera Polovragi, precum şi în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă, care ar trebui în viitor semnalizate pentru a fi ori evitate, ori pentru a se limita staţionarea. În peşteri această concentraţie poate ajunge şi la 1000-2000 de Bq/m3. Specialiştii au explicat că în ceea ce priveşte zonele turistice vizitatorii nu sunt atât de mult afectaţi, ci personalul de specialitate şi ghizii trebuie avertizaţi să îşi implementeze anumite protocoale de muncă, cum ar fi limitarea la 12 ore/lună a prezenței în peșteri, şi să facă controale periodice.
Echipa de la UBB lucrează în prezent, pe un proiect european, la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a concentraţiei de radon care să fie uşor de folosit, ieftin şi eficient. „Există soluţii, dar trebuie o cooperare naţională, suport şi nu cred că va fi o problemă ca în aceste şcoli şi instituţii publice în care nivelul de radon este ridicat să nu se implementeze o metodă de remediere. Costurile de dezvoltare a unui sistem de remediere în Europa sunt între 5 şi 6 mii de euro. (...) Însă ceea ce vrem să dezvoltăm acum, în proiectul SmartRadon nou câştigat, vor avea costuri undeva la 1.000 de euro, a spus Alexandra Cucoş-Dinu.
Dublu față de Europa
Cele 5.000 de măsurători realizate până acum de echipa Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB acoperă 42 la sută din harta României. Potrivit coordonatorului proiectului, Alexandra Cucoş-Dinu, rezultatele arată că media României la poluarea cu radon (calculată pe măsurătorile făcute până în prezent) este de 176 de Becquereli/metru cub, în timp de media europeană este de 98 Bq/m3. Cu acest rezultat România se plasează printre ţările cu cel mai mare nivel de poluare cu radon. De asemenea, mai mult de 11 la sută din rezultatele obţinute arată niveluri ale poluării cu radon peste nivelul care va fi legiferat, de 300 de Bq/m3.
Studiile realizate în proiect vor ajuta inclusiv la elaborarea unei „strategii radon”, pe care România va fi obligată să o implementeze de anul viitor. În ceea ce priveşte locuinţele şi birourile, până la finalizarea acestor strategii, specialiştii spun că o bună ventilaţie ajută foarte mult la menţinerea unei concentraţii scăzute.
Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor. În instituţiile publice în care măsurătorile au arătat valori mai mari de 300 de Bq/m3 ar trebui implementate anumite protocoale.
Ultimele date procesate de echipa Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (FSIM) din cadrul UBB fac parte din Harta Radon a României şi vor fi încărcate pe Atlasul european de radon.