Jurnalul.ro Cultură Film Premiat la Cannes și nominalizat la Oscar, Mizerabilii / Les Misérables, filmul-protest al lui Ladj Ly, din 24 ianuarie, în cinematografe

Premiat la Cannes și nominalizat la Oscar, Mizerabilii / Les Misérables, filmul-protest al lui Ladj Ly, din 24 ianuarie, în cinematografe

de Magdalena Popa Buluc    |   

Nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun film străin și câștigător al Premiului juriului la Festivalul de film de la Cannes, Mizerabilii/Les Misérables, lungmetrajul de debut al regizorului fenomen Ladj Ly, ajunge pe marile ecrane din România din 24 ianuarie, distribuit de Independența Film.

Inspirat din revoltele anului 2005 din Paris, declanșate de moartea a doi tineri în timpul unui raid al forțelor de ordine, Mizerabilii prezintă o perspectivă provocatoare a sărăciei și violențelor de la periferia Parisului, locul în care Ladj Ly a crescut și care i-a fost mereu inspirație în carieră.

„Dacă vrei cu adevărat să faci o revoluţie, trebuie să ieşi în stradă în fiecare zi”, spune regizorul Ladj Ly, al cărui lungmetraj de debut a fost inclus în competiţia oficială de la Cannes și a câștigat Premiul Juriului.

„Cine crede că e vorba de o nouă ecranizare a clasicului Victor Hugo, se înşală”, scrie publicația americană Variety. „Dar există un motiv pentru care Les Misérables poartă acelaşi titlu: ambele sunt amplasate în Montfermeil, suburbia muncitorească unde regizorul a crescut. Un secol mai târziu, mizeria e încă acolo, iar violenţa poliţiei rămâne un factor important.”

Mizerabilii spune povestea a trei membri ai brigăzii anticriminalitate care se confruntă, de-a lungul a 24 de ore, cu un conflict între bandele rivale de la periferia Parisului.

Stéphane, proaspăt mutat din Cherbourg, se alătură brigăzii anticriminalitate din Montfermeil, într-un cartier problematic din suburbiile capitalei franceze. Fâcând echipă cu Chris și Gwada, colegii săi mult mai experimentați, acesta descoperă rapid tensiunile dintre bandele care domină cartierul, dar și dintre localnici și poliție. Când o operațiune de arestare scapă de sub control, o dronă filmează toate mișcările pe care le fac Stéphane și colegii săi, amenințând să expună realitatea vieții cotidiene.

Filmul, care a atras atenția președintelui Macron chiar în perioada revoltelor Vestelor Galbene, a fost descris de Washington Post report ca fiind „un protest pasional în numele unei întregi generații, al cărei viitor a fost, în mare parte, exclus”, iar The New York Times l-a numit „un strigăt înflăcărat împotriva opresiunii”.

Având premiera mondială la Cannes 2019, Mizerabilii / Les Misérables a fost primit cu ovaţii unanime şi a reuşit performanţa de a învinge filmele unor regizori celebri precum Quentin Tarantino, Pedro Almodóvar, Ken Loach şi Xavier Dolan, în competiția pentru Premiul Juriului. “O minune tehnică şi un debut uluitor”, scria Variety. Peste noapte, Ly a devenit un star. Drepturile de difuzare pentru piaţa americană au fost achiziţionate imediat de Amazon pentru 1.5 milioane dolari, cea mai mare vânzare a drepturilor de distribuție din istorie pentru un debutant la Cannes.

Originar din Montfermeil, cartierul în care încă locuiește, Ladj Ly (40 de ani) și-a început cariera în adolescență, în cadrul colectivului regizoral Kourtrajmé, fondat de prietenii săi, Kim Chapiron și Romain Gavras, cărora li s-a alăturat și celebrul fotograf JR, colaborator al regizoarei Agnès Varda. A debutat ca actor, apoi ca regizor cu scurtmetrajul Montfermeil les Bosquets (1997).

În 2005, în timpul revoltelor din Paris, Ladj Ly decide să își filmeze cartierul timp de un an și să realizeze documentarul 365 jours à Clichy-Montfermeil (2007). Câțiva ani mai târziu revine cu 365 jours au Mali (2014), un film care urmărește mișcările sociale și politice violente din Mali, unde miliția tuaregă se pregătește de război.

În 2018 lansează scurtmetrajul de ficțiune Les Misérables, multi-premiat și nominalizat la Premiile César, care stă la baza primul său film de lungmetraj cu același titlu.

Ladj Ly declară că e crucial ca oamenii care au trăit în aceste locuri să-şi spună povestea şi este frustrat că sunt atât de puţini regizori de culoare activi în Franţa de azi. „Lumea cinema-ului este foarte închisă: e rezervată unei anume elite. Poţi număra regizorii de culoare pe degetele de la o mână”, spune el în acelaşi interviu. „De aceea am fondat şcoala noastră de film”. Se numeşte Kourtrajmé, la fel ca şi colectivul regizoral unde a debutat. Ly spune că şcoala gratuită dă ocazia participanţilor să facă parte din următoarea generaţie de cineaşti francezi. “E o şcoală pe care o poate accesa oricine – nu există taxă. Trebuie să ne implicăm, să preluăm controlul şi să începem să schimbăm lucrurile. Nu vrem să ni se impună nimic. Cunoaştem aceste teritorii şi ştim cum să acţionăm. De când cu alegerea lui Macron, sunt şi mai multe probleme sociale. Noi protestăm împotriva acestor condiţii de 20 de ani, dar nu se întâmplă nimic. Înainte, oamenii erau indiferenţi pentru că era vorba de periferie, acum toţi francezii sunt afectaţi. Avem impresia că politicienilor nu le pasă.”

Noul rebel al cinematografului francez, Ladj Ly, a fost prezent la Bucureşti în cadul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, anul trecut, pentru a vorbi despre cum este să porneşti o revoluţie cinematografică din suburbii.

Inspirat de revoltele din 2005 de la Paris, de La Haine, pelicula cult a lui Mathieu Kassovitz şi de scurtmetrajul cu acelaşi nume al lui Ly, câştigător al unui Premiu César, Les Misérables e o perspectivă provocatoare asupra tensiunilor dintre rezidenţii marginali şi poliţie și va rula în cinematografele din țară din 24 ianuarie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri