Coincidența face ca, la acel moment, judecătorul Cristi Vasilică Danileț să se fi aflat în procedură de judecată disciplinară la CSM, tocmai pentru astfel de manifestări pe rețelele de socializare. După ce, la începutul acestei săptămâni, Danileț a fost exclus din magistratură, pentru clipurile postate pe TikTok, toți liderii USR au făcut scut în jurul său, amenințând cu acțiuni și plângeri la Uniunea Europeană și acuzând actualul guvern PNL-PSD de această sancțiune primită de judecătorul clujean. Cristi Vasilică Danileț se înscrie, astfel, în „gașca” unor magistrați controversați dați afară din profesie chiar de colegii de breaslă, după ex-judecătoarea Camelia Bogdan și după fostul procuror „de elită” Mircea Negulescu, zis „Portocală”.
Celebrul judecător Cristi Vasilică Danileț, de la Tribunalul Cluj, fost membru al CSM și un critic al SIIJ, precum și al guvernării PSD, din perioada 2017-2019, a fost exclus, la începutul acestei săptămâni, din magistratură, printr-o hotărâre a Secției de Judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecția Judiciară îl trimisese pe Danileț în judecată disciplinară pentru mai multe manifestări ale acestuia de pe rețelele de socializare, printre care publicarea unor videoclipuri în care judecătorul apărea în diverse ipostaze de karatist, atât la bustul gol, în piscină sau folosind arme albe specifice acestui sport, sau utilizând o mașină electrică de tuns gardul viu. Aceste materiale au fost publicate pe TikTok, iar Inspecția Judiciară a considerat că, astfel, au fost încălcate prevederile articolului 99, alineat 1, litera „a” din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, care se referă încălcarea dispozițiilor aferente incompatibilităților și interdicțiilor instituite pentru această categorie profesională.
Cu majoritate de voturi, în ședința de luni, Secția de Judecători de la CSM a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva lui Dănileț pentru aceste „manifestări ale pârâtului pe rețelele de socializare”, iar, în baza articolului 100, litera „e” din același statut al judecătorilor și procurorilor, CSM i-a aplicat acestuia sancțiunea excluderii din magistratură.
Un alt capăt de acuzare aflat la dosarul judecătorului, respectiv exprimarea unor opinii în lucrarea „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra magistraturii române”, a fost respins cu unanimitate de voturi. Cristi Vasilică Danileț are posibilitatea de a ataca această hotărâre a CSM, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Barna: „USR nu acceptă”
Instant, în spatele lui Cristi Vasilică Danileț s-au strâns toți liderii USR. Primul este chiar președintele formațiunii, Dacian Cioloș, care a scris, pe contul său de Facebook, că „PNL, PSD și UDMR încep distrugerea justiției”. Asta, deși hotărârea CSM a fost luată de judecători, colegi ai celui exclus din magistratură. „Excluderea judecătorului Cristi Danileț din magistratură arată rău din orice punct de vedere privim lucrurile. Chiar și dacă această decizie a CSM va fi întoarsă de Înalta Curte, semnalul a fost dat. Judecătorii trebuie să aibă mare grijă, oricine poate păți ce a pățit Danileț. Pe lângă cazul său, am tot primit informații în ultimele luni că mai mulți judecători și procurori se simt timorați și se află în diferite stadii de cercetări disciplinare”, a adăugat acesta.
La rândul său, fostul președinte USR, Dan Barna, a precizat, ieri, că „Ceea ce i s-a întâmplat judecătorului Cristi Danileț ne aruncă înapoi direct în «liniștea» regimului Iliescu-Năstase, direct în (ne)justiția lui Rodica Stănoiu. Să ne dăm bătuți, să tăcem dezamăgiți, să abandonăm comod ar însemna că toți anii aceștia din urmă, cu toate speranțele lor, au fost degeaba. Ar însemna să ridicăm din umeri și să ne înclinăm în fața abuzului grosolan al unui sistem care are din nou sentimentul că și-a tras țara la cheie. Nu, eu nu voi accepta asta. Nu, USR nu va accepta asta. Vom sesiza, și colegul Stelian Ion lucrează deja la text, Comisia Europeană în legătură cu decizia absurdă a Consiliului Superior al Magistraturii de a-l elimina din sistem pe judecătorul Cristi Danileț. La rândul său, deputatul Iulian Bulai va ridica această problemă la întrunirea Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei”.
Cazuri de genul „Danileț”, vizate de programul de guvernare respins de Parlament
Interesant este însă faptul că sprijinul celor de la USR pentru manifestări de genul aceleia pentru care Danileț a fost sancționat cu excluderea din magistratură a venit, în luna octombrie, ca un avans la ceea ce avea să se întâmple.
La jumătatea lunii octombrie, Dacian Cioloș se prezenta în fața Parlamentului României, în speranța că va primi votul de învestitură pentru formarea unui guvern minoritar USR. În programul de guvernare, respins de Legislativ, Cioloș promitea reforme în domeniul justiției. Ca o coincidență, dosarul lui Danileț se afla deja pe rolul CSM. Iar una dintre reforme era chiar CSM. „Reforma Consiliului Superior al Magistraturii are în vedere, între altele, modalitatea de alegere a membrilor CSM, păstrându-se alegerea pe niveluri, dar cu participarea la vot a tuturor judecătorilor și procurorilor. De asemenea, avem în vedere modificarea regulilor referitoare la revocarea membrilor CSM astfel încât instituția revocării să nu fie doar un instrument iluzoriu, ci unul efectiv”.
Surprinzăror, o altă reformă din acel program de guvernare era „eliminarea restricției libertății de exprimare a magistraților. Guvernul se angajează să elimine orice limitări actuale ale libertății de exprimare a magistraților și să înlăture riscul aplicării unor sancțiuni disciplinare pentru delicte de opinie”.
Același judecător, alte două sancțiuni disciplinare primite în ultimii ani
Nu este pentru prima dată când judecătorul Cristi Vasilică Danileț este sancționat de CSM pentru activitatea sa de pe rețelele de socializare. Și, în niciun caz, prima sancțiune primită de acesta care s-a soldat cu o revocare. În luna mai a anului 2019, tot Secția de Judecători de la CSM a supus pedepsirea lui Danileț cu diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 5% pe o perioadă de două luni, pentru o postare făcută de Facebook. Judecătorul a fost acuzat că a încălcat și atunci statutul judecătorilor și procurorilor, săvârșind „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Danileț a atacat această decizie la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă magistrații au menținut sancțiunea aplicată de CSM.
În 2013, însă, când Cristi Vasilică Danileț era membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul CSM a decis, prin vot, revocarea sa din CSM. Asta, după ce adunările generale ale instanțelor au votat masiv în acest sens. Concret, un număr de 103 judecătorii, din 135, au votat pentru revocarea din Consiliul Superior al Magistraturii a lui Cristi Vasilică Danileţ, rezultatele fiind transmise, în 23 ianuarie 2013, de Judecătoria Râmnicu Vâlcea la CSM. În cadrul acestei proceduri, 1.126 de judecători au fost de părere că Danileț trebuie să plece de la CSM, în timp ce doar 324 s-au abținut sau au votat împotrivă.
Ulterior, în baza unei decizii a CCR, instanța a suspendat executarea acestei hotărâri a Plenului CSM.
Cazul Cameliei Bogdan, actual și în decembrie 2021
Un alt judecător care a devenit celebru prin acțiunile sale sancționate de CSM și care a fost exclus din magistratură este Camelia Bogdan. Aceasta a fost exclusă chiar de două ori din profesie.
Prima dată, Camelia Bogdan a fost exclusă în 8 februarie 2017, pentru că, în calitate de magistrat la Curtea de Apel București, a pronunțat sentința de condamnare în dosarul ICA, deși se afla în conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul ICA.
A doua excludere din magistratură s-a petrecut în 2018, pentru că aceeași judecătoare ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu. După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jan Andrei, soţul Laurei Andrei, şefa Tribunalului Bucureşti.
La începutul acestei săptămâni, Camelia Bogdan a revenit în spațiul public, după ce Grupul de Investigații Politice a dezvăluit că a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informează că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat Grupului de un document confidențial al CEDO. „Astfel, în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 de milioane lei. Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj. În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la suspendarea sa după a doua excludere din magistratură. Potrivit Convenției CEDO (art. 39.2) și regulamentului CEDO (art 62.2), procedura privind soluționarea amiabilă este confidențială. Încălcarea cu intenție acestei cerințe se consideră un abuz și atrage respingerea cererii ca inadmisibilă. Mai mult, chiar în documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: «Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, cu excepția celor referitoare la reglementarea pe cale amiabilă». Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj. GIP a solicitat Agentului României pentru CEDO să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă”, se arată într-un comunicat de presă al GIP.
„Portocală”, de la DNA Ploiești, direct în presă
O altă „vedetă” din justiție exclusă din magistratură este celebrul procuror Mircea Negulescu, zis „Portocală”, de al DNA Ploiești. Acesta a fost sancționat, în anul 2018, cu această pedeapsă pentru că a adoptat un comportament inadecvat în cadrul unor discuţii purtate într-un birou din sediul unităţii de Parchet şi a manifestat o atitudine agresivă faţă de unul dintre participanţii la discuţie, sugerând inclusiv existenţa unor date care ar justifica efectuarea de cercetări penale faţă de acesta.
De asemenea, Negulescu era acuzat că a solicitat unui alt procuror, în prezenţa unui martor, a unui avocat şi a unui jurnalist, informaţii cu privire la conţinutul unor interceptări dintr-un dosar pe care celălalt magistrat îl instrumenta. În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut excluderea din magistratură a lui „Portocală”.
În prezent, Mircea Negulescu s-a reprofilat, potrivit unor surse, devenind jurnalist. El lucrează, începând cu luna martie a acestui an, pentru postul de televiziune Realitatea PLUS, post deţinut de Maricel Păcuraru.