În luna aprilie a acestui an, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul Deforestation-Free, care prevede că de anul viitor țările considerate „cu risc ridicat” vor fi supuse unui control mai dur de către autoritățile vamale ale UE, iar companiile europene vor fi obligate să efectueze o verificare mai strictă atunci când se aprovizionează din acele locații. În timp ce suntem din nou luați la ochi pentru tăierile ilegale, criza lemnului în România se amplifică, prețurile ajungând să fie cu 30 - 40% mai mari decât în alte țări europene. Prețurile sunt umflate în piață artificial de către Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva care, profitând de poziția sa dominantă pe piață, stabilește prețurile de pornire a licitațiilor cu mult peste prețurile de referință pentru masa lemnoasă din fondul forestier proprietate publică, stabilite printr-un ordin al Ministerului Mediului, la propunerea Romsilva.
Asociația Industriei Lemnului (Prolemn), care reunește operatori economici din industria de prelucrare a lemnului, susține că prețurile de adjudecare a lemnului la licitațiile principale organizate de Romsilva, pentru producția anului 2023, au ajuns la maxime istorice, acestea fiind cu circa 250% mai mari comparativ cu tarifele de referință. În aceste condiții, prețurile lemnului pe picior pentru producția anului 2023 au ajuns la 410 lei/mc. Creșterea este foarte mare, de peste 150% dacă ne uităm că în 2022 am avut un preț mediu de 268 lei/mc și de 147 lei/mc pentru producția anului 2021 (creștere de aproape 280%). „Busteanul de gater de fag în Franța, sortat și livrat în fabrică, are un preț de 80 - 85 de euro/mc, același preț cel achiziționat pe picior în România, volum brut, neexploatat și nesortat. Busteanul de gater de fag sortat are prețuri de peste 120 de euro/mc"”, a declarat pentru Jurnalul președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. Concomitent, industria lemnului din România activează într-un mediu neprietenos, în primul rând prin riscul de contaminare a lanțurilor de aprovizionare cu lemn fără proveniență legală.
„Din păcate, nu se întâmplă nimic bun în acest sector. Plafonarea prețurilor la lemnul de foc impusă anul trecut de Guvern a expirat în luna martie a acestui an, dar prețurile au rămas foarte sus, ele fiind de 700-800 de lei/mc. Pe de altă parte, dacă vorbim despre tăierile ilegale, probabil că nimeni nu are o estimare clară. Autoritățile nu acționează eficient împotriva tăierilor ilegale. În loc să facă verificările la prima punere a lemnului pe piață, ele fac verificări în depozite, adică în locurile unde deja lemnul tăiat ilegal s-a amestecat în acte cu cel tăiat legal. Pe de altă parte, se fac verificări în industria mobilei, dar aici lemnul ajunge numai cu acte în regulă, fiind deja la a treia mână. Le-au transmis în repetate rânduri că nu aceasta este modalitatea de a evita tăierile ilegale, dar nu se schimbă nimic”.
Cătălin Tobescu, președintele Prolemn
Ce înseamnă sectorul
Activitățile economice bazate pe resursa de lemn reprezintă în prezent 4,5% la PIB-ul României, ceea ce înseamnă 9,86 de miliarde de euro anual. De asemenea, acest sector susține peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect și indus, iar impactul total al industriei lemnului se ridică la 9,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4,5% din PIB, potrivit lui Cătălin Tobescu. De asemenea, impactul anual al sectorului pădure-lemn în combaterea schimbărilor climatice înseamnă evitarea eliberării în atmosferă a peste 50 de tone CO2.
România recoltează puțin lemn
Energia termică produsă din biomasă forestieră este echivalentul a 40.000.000 MWh, reprezentând 62% din energia regenerabilă produsă de România. Toate aceste beneficii sunt extrase dintr-o recoltă redusă de masă lemnoasă, relativ la creșterea anuală a pădurilor și comparativ cu alte țări europene. Potrivit unui studiu PwC publicat în luna septembrie a anului trecut, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează la aproximativ 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%. În pofida acestor fundamente solide, asistăm la evoluții adverse, cauzate de măsuri legislative și administrative care distorsionează grav piața lemnului și, în consecință, activitatea economică dintr-un sector esențial al economiei naționale, spun reprezentanții industriei lemnului
Fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de euro în cifra de afaceri a operatorilor economici din sector, dintre care aproximativ 250 de euro ajung venituri la bugetul de stat, potrivit datelor Prolemn.
Șase luni consecutive de scădere
Conform indicilor producției industriale publicați de INS pentru luna februarie 2023, producția în industria lemnului se situează la un nivel de 69,2 % în februarie 2023 față de februarie 2022. A fost a șasea lună consecutivă de scădere a producției, iar trendul reducerii activității în industria lemnului continuă. Indicii prețurilor producției industriale publicați de INS arată în domeniul prelucrării lemnului o creștere a prețurilor de 40,88% în ianuarie 2022 față de ianuarie 2021 și o continuare a creșterii prețurilor în 2023, chiar dacă se pornește de la o bază atât de ridicată, cu o creștere de 19,87% în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022. Efectul compus al creșterii prețurilor produselor din lemn este de aproape 70% pentru perioada ianuarie 2021-ianuarie 2023, creșteri care situează acest domeniu de activitate în topul inflației din România.
De ce scade producția
Un sondaj de opinie realizat recent de Prolemn, la care au participat 146 de respondenți de pe tot lanțul valoric - proprietari de păduri, operatori din sectorul de exploatare, prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, instituții și autorități publice și ONG-uri, a indicat ca principală cauză a scăderii producției în industria lemnului în ultimele luni prețurile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn și volumul redus al ofertei. De asemenea, creșterea prețurilor de producție ca urmare a scumpirii inputurilor, utilităților și forței de muncă este un alt motiv identificat care a generat scăderea producției.
Combaterea tăierilor ilegale, eficiență limitată
În prezent, în ciuda unui lung proces de dezvoltare din 2008 până în prezent (cu SUMAL 1.0, Radarul Pădurilor în 2014, Inspectorul Pădurilor în 2016, SUMAL 2.0 în 2021), sistemul SUMAL nu valorifică volumul uriaș de informații colectate printr-un sistem de alerte/evaluare de risc, ceea ce afectează eficiența activităților de combatere a tăierilor ilegale. Suprareglementarea, prin urmărirea materialelor lemnoase nu doar ca proveniență, ci gestionar-comercială mult dincolo de prima punere pe piață a acestora (în comerț, prelucrarea primară și industria mobilei), a indus costuri administrative și blocaje pe acest circuit valoric și a blocat resursele de control în sarcini birocratice, mai atrage atenția Prolemn.