În urma creșterii cu 50% a prețului țițeiului de la începutul crizei din Orientul Mijlociu, estimările realizate de Institutul Sindical European arată că efectul unei creșteri cu 50% a costurilor energiei este greu de suportat de familiile europene, dacă actuala conjunctură de prețuri se va menține pe tot parcursul anului. Factura medie anuală la energie ar reprezenta peste 10% din totalul cheltuielilor gospodăriilor în majoritatea statelor membre și peste 15% în șase state membre. De asemenea, factura medie anuală la energie ar costa cu 2.000 de euro mai mult în 11 state membre. Cu aceste calcule pe masă, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) susține că UE are nevoie de reforme energetice profunde pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili, al căror preț și aprovizionare sunt din ce în ce mai vulnerabile la instabilitatea globală.
Dacă majorarea cu 50% a prețului țițeiului de la începutul crizei din Orientul Mijlociu s-ar păstra pe parcursul întregului an, factura medie anuală la energie în UE ar crește de la 3.792 de euro la 5.688 de euro.
Situația în UE era deja complicată
Chiar și înainte de această criză, 47,5 milioane de persoane din UE (10% din populație) nu își permiteau să-și încălzească locuințele - inclusiv 23,7 milioane de persoane care au un loc de muncă. Europa a pierdut deja 27.000 de locuri de muncă în industria prelucrătoare în fiecare lună în ultimii doi ani, în principal din cauza prețurilor la energie, arată CES.
Ce solicită CES
În urma analizei realizate de Institutul Sindical European, CES a realizat un plan de măsuri pe care solicită Comisiei Europene să le adopte cât mai repede pentru a face suportabil prețul energiei electrice pentru muncitorii din statele UE. Pe lista de propuneri se regăsesc:
- Decuplarea prețurilor energiei electrice de cele ale gazelor: Chiar și acolo unde sursele regenerabile de energie domină, gazul continuă prea adesea să stabilească prețurile angro, afectând lucrătorii și companiile.
- O creștere a capacității rețelei electrice: Fără o extindere, o conectare și o modernizare accelerate, producția de energie regenerabilă mai ieftină nu se va traduce în prețuri finale mai mici.
- O creștere a investițiilor publice în infrastructură: Capitalul privat poate completa acțiunea publică, dar nu este un substitut pentru investițiile publice.
- Un instrument de gestionare a crizelor: Bazându-se pe modelul politicii SURE, care a salvat locuri de muncă în timpul pandemiei, Europa trebuie să protejeze locurile de muncă, veniturile și producția în sectoarele strategice;
- Impozite neașteptate asupra companiilor energetice: Acțiuni pentru a opri profiturile giganților energetici care câștigă 80 de milioane de euro pe zi, care împing prețurile în întreaga economie și stimulează inflația.
- O suspendare a regulilor fiscale ale UE: Statelor membre trebuie să li se acorde spațiul fiscal necesar pentru a sprijini o tranziție justă pentru lucrători, la aceeași viteză ca și tranziția de la combustibilii fosili.
„Această cercetare scoate la iveală consecințele devastatoare pentru lucrători și familiile acestora ale eșecului de a aborda dependența Europei de combustibilii fosili extrem de volatili. Efectul în lanț asupra economiei în ansamblu va fi la fel de grav într-un moment în care avem nevoie disperată să creștem cererea internă pentru a sprijini comercianții cu amănuntul, producătorii și serviciile europene. (…) Chiar și înainte de cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu, prețurile ridicate la energie distrugeau baza de producție a Europei, provocând pierderi de zeci de mii de locuri de muncă în fiecare lună și aducând milioane de oameni ai muncii în sărăcie”. Esther Lynch, secretarul general al CES
România: venituri mici, facturi mari
Bucureștiul se menține de aproape un an în vârful topului celor mai scumpe capitale europene la plata facturilor de energie electrică raportate la puterea de cumpărare. Prețul mediu al unui kilowatt-oră (kWh) în capitala României a ajuns în martie la 28 de eurocenți, depășind media Uniunii Europene și costurile din orașe precum Budapesta, Sofia sau Madrid. Pe de altă parte există capitale europene, precum Londra sau Bruxelles, unde populația se confruntă cu prețuri mai mari la energia electrică, dar stau mult mai bine decât bucureștenii dacă le raportăm la puterea de cumpărare.
Cum arată sărăcia energetică în România
Potrivit raportului anual publicat recent de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), 21,1% dintre gospodării se confruntă cu sărăcia energetică. Practic, una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie. Potrivit raportului, sărăcia energetică este determinată de o combinație de factori, printre care veniturile reduse, eficiența energetică scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologii moderne de încălzire sau alimentare cu energie. Raportul arată că sărăcia energetică afectează în mod disproporționat mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă energie sub nivelul minim necesar se află în zone rurale. Tipul de locuință joacă un rol important în expunerea la sărăcia energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea în mediul rural. Datele raportului arată că 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei locuiesc în case, iar doar 13% în apartamente. De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc în locuințe individuale. Cele mai afectate sunt locuințele din lemn și paiantă, unde ratele de subconsum energetic ajung la 36% și, respectiv, 30%.
Prețul energiei pentru consumatorii casnici raportat la puterea de cumpărare este cel mai mare în București, comparativ cu celelalte capitale europene
Ministrul Energiei promite ieftinirea energiei în continuare
În ciuda acestui tablou sumbru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, continuă să se declare optimist și spune că din septembrie prețurile la energie vor înregistra o scădere mai pronunțată, după ce comparativ cu momentul liberalizării prețurilor la energie, în iulie anul trecut, ofertele de energie sunt astăzi cu 15% mai mici. „Astăzi, suntem cu ofertele la 15% mai mici decât în luna iulie 2025, iar în urma acestor măsuri de creştere a capacităţilor de producţie, de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic naţional şi de blocare a mecanismelor de piaţă care permit anumite activităţi speculative, eu estimez că, începând cu luna septembrie, vom ajunge la o scădere treptată a preţului la energie electrică”, a declarat ministrul Ivan în cadrul unei conferințe de presă susținută la Palatul Victoria la sfârșitul săptămânii trecute, după ultima ședință de Guvern. Totuși, astăzi, 20% din energia electrică produsă în România are ca bază gazele naturale. După declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, preţurile gazelor naturale pe bursă au crescut cu circa 70%, iar acest lucru va continua să pună presiune pe prețul energiei electrice și în perioada următoare.
Topul celor mai ieftine oferte în aprilie
Ofertele la energia electrică lansate de marii furnizori începând cu luna aprilie arată prețuri de sub 1,3 lei/kWh, ceea ce indică o scădere comparativ cu iulie 2025, dar unele oferte au aceste prețuri garantate pentru o perioadă de numai câteva luni. În continuare, cea mai bună ofertă vine de la compania de stat Hidroelectrica, 1,05 lei/kWh, iar oferta este valabilă timp de un an. A doua cea mai bună ofertă vine de la compania Premier Energy, 1,23 de lei/kWh, dar cu precizarea că în cadrul unui contract de un an, oferta de preț este valabilă doar până pe 30 septembrie. Podiumul cu cele mai bune oferte în aprilie vine de la compania Grenerg cu 1,24 de lei/kWh. În acest caz, contractul se încheie pe perioadă nedeterminată, dar Grenerg va aplica acest preț doar până la 31 iulie.