Programul guvernamental Prima casă a modificat, în cei opt ani de existenţă, piaţa românească. Dezvoltatorii au redus suprafeţele locuinţelor, iar suma de 60.000 de euro a devenit etalonul maxim de preț pentru cele mai căutate case.
Introducerea programului, în iunie 2009, a oferit un adevărat debușeu pieței rezidențiale autohtone pe parcursul perioadei de recesiune, conform unei analize realizate de Imobiliare.ro. Acesta a generat o creștere semnificativă a cererii de locuințe iar numărul de tranzacții a crescut, ceea ce a dus la frânarea ritmului de scădere a prețurilor. Se ştie că în primul an de criză, respectiv între martie 2008 şi mai 2009, preţul apartamentelor (noi și vechi) a scăzut cu 41%, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util la 1.211 de euro. Scăderea a fost diminuată, odată cu introducerea programului Prima Casă, care a dus preţurile până la un nivel minim ceva mai mic de 900 de euro pe metru pătrat.
Cumpărătorii fac legea
Aproape jumătate (49%) din cei care îşi caută o locuinţă vor proprietăți de până la 60.000 de euro, în vreme ce ponderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro nu trece de 18% din total. În intervalul de preț 60.000-80.000 de euro se încadrează 21% dintre clienți, iar 13% și-ar permite o casă de 80.000-100.000 de euro. Lucrurile stăteau cu totul altfel în anul 2008. Atunci, 70% dintre cumpărătorii de apartamente erau interesați de proprietăți mai scumpe de 100.000 de euro. Pe de altă parte, 9% dintre clienți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 și 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuință. Pentru a răspunde noilor cerințe de preț ale pieței, dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale s-au văzut nevoiți să-și reconfigureze oferta, atât în ceea ce privește numărul de camere, cât și suprafețele alocate.
Statul a acordat peste 160.500 de garanții pentru creditele imobiliare acordate în cadrul programului Prima casă