Problema de la Doiceşti nu a fost comentată nici de Nuclearelectrica, nici de Guvernul României, de la obţinerea autorizaţiei pentru această centrală nucleară cu tehnologie americană NuScale, dar este foarte gravă și a fost abordată de mai multe ori de Jurnalul: centrala va fi amplasată pe o pungă de gaz despre existența căreia se știa înainte de a se da autorizația. Tocmai de aceea, Jurnalul a prezentat această situație, specificând faptul că un astfel de proiect este perfect pentru cei care câștigă din studiile de fezabilitate sau din acțiunile NuScale listate la bursă.
În România au mai fost proiecte din care unele firme au câștigat sume fabuloase, doar pentru plata studiilor de fezabilitate, de exemplu autostrada suspendată sau fântâna cântătoare din București, plătite cu aproape 5 milioane de euro în faza de studii tehnice. NuScale are de câștigat și din bursă.
Ceea ce a anunțat Ilie Bolojan se poate explica doar prin faptul că a fost înștiințat de existența acestei probleme care face imposibilă construirea centralei nucleare pe acel teren achiziționat de Nuclearelectrica, pentru a i se da această destinație.
Criticile aduse de premierul Ilie Bolojan SMR-urilor nucleare SUA de la Doicești i-au scandalizat pe susținătorii proiectului, în special pe beneficiarul Nuclearelectrica. Ilie Bolojan este și ministru interimar al Energiei – minister care are în subordine Nuclearelectrica, iar compania statului deține peste 82% din capitalul firmei care va implementa proiectul SMR-urilor NuScale de la Doicești (proiect dezvoltat de joint-venture-ul RoPower Nuclear SA (RPN), deținut în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas (NPG) din grupul E-INFRA).
Proiectul presupune construirea unei centrale nucleare de 462 MW la Doicești, în județul Dâmbovița, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de acolo, cu tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) dezvoltată și deținută de compania americană NuScale.
După ce a analizat situația centralei de la Doicești, Ilie Bolojan a declarat că România a „consumat 240 milioane dolari și rămânem cu un teren și niște hârtii” - o declarație pe care un premier care deține și portofoliul de la Energie nu o poate da în urma unei analize personale, ci doar după ce i se transmit documente oficiale.
Conducerea Nuclearelectrica a contestat analiza lui Bolojan, transmițând că nu s-au dat 240 de milioane de euro, ci doar 24 de milioane, iar proiectul este benefic pentru securitatea energetică a României.
Din declarația lui Bolojan reiese că proiectul nu se va face, dar a oferit doar o explicație legată de ineficiența investiției. „Unul din proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merită asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear”, a declarat Bolojan.
Nu a fost prima oară când premierul a contestat acest proiect, dar fără să ofere și alte detalii. În luna februarie 2026, premierul declara că SMR-urile nucleare americane de la Doicești vor exista „doar dacă găsim bani”, pentru că suma necesară construirii centralei nucleare e foarte mare, adică 6-7 miliarde dolari. Premierul a mai specificat, atunci, că „este mai fezabil ce facem la Cernavodă” - un proiect de energie nucleară, cu investiții deja începute, pentru reactoare.
„În planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunțat, în fapt, închiderea acestei etape. Etapa de investiții viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanțare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte și faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem o investiție imediată. Astfel de investiții durează 5-6 ani de zile”, a declarat Bolojan, la un post de radio.
Câștig din listarea la bursă
Totuși, problema finanțării pare să fi fost rezolvată, chiar din SUA: RoPower Nuclear SA a anunțat oficial sprijinul de principiu a două instituții financiare susținute de guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.
„Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și-a exprimat sprijinul de principiu pentru acest proiect. Instituția analizează instrumente de finanțare care ar putea totaliza aproximativ 5,6 miliarde USD. De asemenea, DFC a confirmat interesul său printr-o Scrisoare de Intenție pentru o finanțare combinată, de tip împrumut și capital, de până la 2 miliarde USD, dar nu mai mult de 25% din costul total al investiției. În conformitate cu practicile consacrate în finanțarea de proiecte, ambele scrisori sunt indicative și neangajante, fiind condiționate de finalizarea cu succes a unui proces complet de due diligence și de aprobările interne”, a transmis RoPower Nuclear SA.
Știrile pozitive despre acest proiect par a avea legătură mai mult cu listarea la bursă a acțiunilor companiei americane. În decembrie 2025, acțiunile NuScale urcau pe bursă, fiind susținute de veștile bune despre proiectul de la Doicești, în ciuda problemelor care pot bloca această investiție.
S-a discutat mai puțin despre faptul că autorizarea centralei de la Doicești s-a dat fără a se ține cont de punga de gaz metan de sub teren. Circulația trenurilor a fost interzisă, aproape un an, prin comuna Doicești, după ce compania SOCERAM a făcut un foraj neautorizat, la o adâncime de 195 de metri, unde este un zăcământ uriaș de gaz despre care se știa înainte de lansarea acestui proiect, și chiar înainte ca Nuclearelectrica să-l achiziționeze. Trenul a fost oprit de atunci, pentru că ISU Dâmbovița a constatat că o simplă frână pe calea ferată ar arunca în aer jumătate de județ. Cu toate acestea, nicio autoritate nu a oprit proiectul de microcentrală nucleară de deasupra pungii de gaz.
După declarația de săptămâna trecută a lui Ilie Bolojan, Nuclearelectrica a transmis clarificări către Bursa de Valori București, precizând că proiectul reactoarelor modulare mici se află în prezent în etapa premergătoare fazei Pre-EPC, etapă care include activități tehnice și administrative esențiale pentru implementare.
Potrivit companiei, printre activitățile aflate în derulare se numără: investigațiile geotehnice pe amplasament; continuarea procesului de licențiere; negocierea contractului pre-EPC; pregătirea lanțurilor de aprovizionare; contractele pentru materiale și echipamente strategice; pregătirea companiei de proiect pentru fazele următoare. Compania amintește că decizia finală de investiție (FID) a fost aprobată în februarie 2026 de acționarii SNN, pe baza unor condiții suplimentare privind cooperarea instituțională și parteneriatele internaționale necesare implementării și proiectul va merge mai departe, fiind „benefic pentru România și pentru UE”.
Neconcordanțe în cifrele declarate oficial
La începutul acestui an, după ce apăruseră știri negative despre investiția de la Doicești, Nuclearelectrica transmitea oficial că se vor mai cheltui încă 150 de milioane de dolari pe studiile de fezabilitate –, pentru că proiectul a primit undă verde de la toate instituțiile statului român. Până la acel moment, datele oficiale arătau că Nuclearelectrica deja cheltuise 210 milioane de dolari, inclusiv pentru a achiziționa terenul pe care ar urma să fie construită microcentrala nucleară. Mai mult, achiziția terenului s-a făcut imediat după ce au apărut primele informații în spațiul public despre zăcământul imens de gaze naturale din subsol, la mai puțin de 200 de metri adâncime.
Proiectul NuScale a-nceput la finalul anului 2021, atunci când compania Nova Power & Gas - furnizor de gaze naturale - a achiziţionat amplasamentul fostei termocentrale, cu intenția de a construi o centrală mixtă pe gaz şi panouri fotovoltaice, cu instalaţii de stocare, deoarece în subsol exista un vechi zăcământ de gaz. Dar compania a constatat imediat că zăcământul de gaz nu este rentabil pentru exploatare – tocmai din acest motiv fusese închis în anul 2007.
Din februarie 2022 a apărut ideea amplasării aici a proiectului SMR NuScale – RoPower Nuclear. În noiembrie 2021, Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru a avansa implementarea tehnologiei inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, în România, iar în 2022, amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a fost selectat pentru proiectul SMR, în urma unui studiu realizat de Nuclearelectrica cu un grant de 1,2 milioane de dolari de la USTDA, precum și a unei misiuni de evaluare AIEA.
Proiectul a fost refuzat de SUA, ca nerentabil
Acordul între Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra s-a semnat în mai 2022, pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, iar pe 27 iunie 2022, fostul președinte al SUA, Joe Biden, a anunțat alocarea unui grant de 14 milioane de dolari pentru etapa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România. Anunțul a fost făcut cu ocazia lansării Parteneriatului pentru Infrastructură și Investiții Globale, prezentat la Summit-ul Liderilor G7.
Dar în noiembrie 2023, NuScale și-a anulat proiectul similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care ar fi urmat să fie primul de acest tip din lume al companiei. Decizia companiei a fost luată după ce s-a constatat că au fost nerealiste costurile calculate inițial și la a doua estimare s-a ajuns la o majorare cu peste 75%, de la 5,3 la 9,3 miliarde dolari, din cauza scumpirii masive a materialelor și echipamentelor necesare pentru construirea centralei nucleare.
Apoi NuScale s-a axat pe atragerea de la investitorii de pe piața de capital din SUA a unei finanțări de până la 200 de milioane de dolari, prin vânzarea de acțiuni la centrala din Doicești. Oricum, studiile de fezabilitate însumează peste 350 de milioane de dolari.
Tehnologia oricum a fost declarată ineficientă, în SUA, proiectul fiind respins acolo, pe aceste considerente. Cunoscându-se și această problemă, Ilie Bolojan a calculat eficiența viitoarei centrale, constatând că nu va aduce un preț minim de vânzare a energiei care ar fi urmat să fie produsă la Doicești, prin mecanismul contractelor pentru diferență (CfD).