Preluarea preşedinţiei semestriale a UE are o dublă miză pentru România. La nivel comunitar, o preşedinţie de succes, cu cât mai multe dosare finalizate, iar la nivel naţional, normalizarea relaţiei cu Europa, gestionarea inteligentă a dosarului Brexit şi obţinerea a cât mai multor bani europeni pentru România. Printre temele spinoase pe care România le are de gestionat la conducerea UE se numără migraţia, înfiinţarea armatei europene, piaţa unică digitală, uniunea bancară sau cea energetică, cu componenta climatică.
Chiar dacă Parlamentul şi Comisia Europeană îşi încheie mandatul în timpul preşedinţiei noastre sau cu puţin înainte de încheierea mandatului României, există un număr mare de dosare care trebuie duse mai departe.
“Deci avem acolo un fel de meniu obligatoriu. Ele curg pe diverse teme. Un regulament, o rezoluţie a Parlamentului, un proiect de hotărâre, un proiect de directivă. E o armată întreagă de dosare care trebuie să-şi continue cursul între Comisie, Parlamentul European, parlamentele naţionale şi eventual Consiliul European sau consiliile sectoriale, pe diverse domenii”, a explicat fostul ministru de Externe Mircea Geoană pentru Jurnalul.
Fostul ministru a mai spus că sunt câteva teme mari europene pe care România le are de gestionat. “De exemplu, piaţa unică digitală, aprofundarea zonei economice şi monetare a UE- zona euro, uniunea bancară, uniunea pieţelor de capital, o piaţă unică mai justă, uniunea energetică, cu o componentă climatică, o agendă masivă despre migraţie, nu ne place nouă, dar nu înseamnă că subiectul nu există. Şi, bineînţeles, ultima temă care este cea mai complicată, uniunea securităţii, inclusiv cu armata europeană. Sunt teme spinoase pe care nu putem pretinde că le rezolvăm noi în câteva luni. Noi trebuie să fim un fel de custode de bună credinţă, imparţial, care merge pe interesul tuturor ţărilor membre, că nu e preşedinţia româniei. Noi suntem o preşedinţie care trebuie să fie echidistantă şi echilibrată”, a afirmat Mircea Geoană.
Propuneri proprii
El a arătat că, în cazul fiecărei teme, România poate veni cu propriile propuneri, cu ceea ce vrem să facem noi. De exemplu, în iunie, cu ocazia reuniunii miniştrilor comunicaţiilor, România ar putea veni cu propuneri pentru e-health sau sănătate la distanţă . “Ceea ce ne interesează fantastic, pentru că e multă lume la ţară, care nu are acces la servicii medicale. Adică poţi veni cu temele tale, dar fără să ieşi din tematica sectorului mare. Depinde ce alege Guvernul… Şi acum fiind George Ciamba, care e un pic mai de meserie… Rolul ministrului de afaceri europene este foarte important tocmai în coordonarea acestor maşinării. Fiecare minister, fiecare agenţie are ceva de făcut. E multă muncă”, avertizează Mircea Geoană.
Există însă şi priorităţi româneşti ale preşedinţiei Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019. “Ştiu că există nişte priorităţi româneşti cum ar fi Europa cetăţenilor, respectiv o mai mare democraţie, coeziune, care ne interesează şi pe noi, convergenţă, competitivitate. Oricum, această agendă proprie este negociată cu Comisia Europeană. Nu vii cu ea de capul tău. Apropos de Europa Cetăţenilor, ţinând cont de ceea ce se întâmplă pe continent, cu mişcări populiste, cu partide ciudate, este clar că mecanismul de decizie la nivel european trebuie să fie mult mai aproape de cetăţean”, a explicat Mircea Geoană.
Ce am avea de câştigat
O precondiţie pentru ca România să aibă de câştigat de pe urma Preşedinţiei Consiliului UE este să nu intre în coliziune directă cu Europa până la 1 ianuarie 2019. Cum au fost declaraţiile recente privind contestarea MCV la Curtea Europeană de Justiţie. “Aici este o chestiune la care decidentul politic, Guvernul şi majoritatea, trebuie să se gândească. Dansăm pe un picior constructiv şi încercăm să detensionăm situaţia sau o escaladăm şi ne manifestăm mai agresiv? E o chestiune importantă. În funcţie de asta, de tonul relaţiei tale cu Europa, şi preşedinţia ta este afectată”, avertizează fostul ministru.
Mircea Geoană a atras atenţia că, de fapt, preşedinţia UE deţinută de România este mai scurtă ca durată decât o preşedinţie obişnuită. Şi asta pentru că atât actualul Parlament European, cât şi Comisia Europeană sunt pe final de mandat. În aceste condiţii, Comisia nu o să mai aibă influenţă aşa de mare, iar Parlamentul European e practic în campanie electorală, începând din martie.”Şi atunci a doua condiţie este să nu se întâmple o catastrofă cu Brexitul pentru că atunci toată energia noastră şi a Europei va fi consumată pentru găsirea unei soluţii care să evite haosul”, afirmă fostul ministru.
A treia condiţie, şi cea mai mai importantă pentru noi, ţine de viitorul buget al UE. “În mod normal la Consiliul European de la Sibiu sau cel târziu la următorul Consiliu European, în teorie la Sibiu, trebuie să se aprobe următorul buget al UE 2021-2028. Deşi nu putem trage spuza pe turta noastră, că nu avem atâta influenţă, tot poţi să influenţezi în anumite note, să-ţi optimizezi şansele de a obţine resurse financiare. Aici totul depinde de subtilitatea şi profesionalismul echipei noastre. Mai ales că se schimbă mecanismul de alocare. Nu o să mai fie o alocare pe ţări, ci pe proiecte”, a subliniat Mircea Geoană.
Preşedinţia este de succes în funcţie de câte dosare am dus la bun sfârşit, din diverse domenii, de la pescuit la tehnologie. O precondiţie pentru ca România să aibă de câştigat de pe urma Preşedinţiei UE este să nu intre în coliziune directă cu Europa până la 1 ianuarie 2019
Mircea Geoană spune că preşedinţia UE deţinută de România de la 1 ianuarie 2019 este mai scurtă ca durată decât o preşedinţie obişnuită