Jurnalul.ro Ştiri Justitie Procurorii din CSM „i-au întors portofelul” lui Bogdan Licu, din pricina cauzelor “Sorina” și “Caracal”

Procurorii din CSM „i-au întors portofelul” lui Bogdan Licu, din pricina cauzelor “Sorina” și “Caracal”

de Ion Alexandru    |   

Propus de Cătălin Predoiu și numit, în cele din urmă, de către președintele Klaus Iohannis pentru funcția de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fostul interimar Dimitrie Bogdan Licu a fost singurul candidat respins de către Secția de Procurori de la CSM. Motivarea hotărârii prin prin care Consiliul și-a argumentat avizul negativ are, pe alocuri, caracteristicile unui “Stabor”, în care lui Licu i se reproșează modul cum a gestionat, din punct de vedere comunicațional, dosarele ultramediatizate “Sorina” și “Caracal”. Culmea tupeului este, însă, că exact în aceste dosare, Secția de Procurori de la CSM a acționat ca un organism de protecție al controversaților procurori Maria Antoaneta Pițurcă și Cristian Ovidiu Popescu. Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a dispus anchete disciplinare, atât la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în cazul “Sorina”, cât și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, în cazul “Dincă”, promovând, totodată, mai multe căi extraordinare de atac pentru a întârzia producerea efectelor juridice ale hotărârii definitive de adopție în cazul “Sorina”. Ambele dosare au generat, de altfel, anchete deschise la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Secția de Procurori de la CSM a “albit-o”, fără nicio jenă, pe procuroarea Pițurcă și, în cazul procurorului Popescu “6 dimineața”, a ridicat măsura suspendării din magistratură, cu toate că acesta este urmărit penal pentru modul în care a gestionat operațiunea de salvare a Alexandrei Măceșanu.

 

Motivare incredibilă a Secției de Procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, chemat, săptămânile trecute, să emită avizul consultativ cu privire la propunerea înaintată de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, de numire a lui Dimitrie Bogdan Licu în funcția de prim-adjunct al procurorului general al României. Acesta este acuzat de modul defectuos în care a comunicat în cazurile “Caracal” și “Sorina”, în condițiile în care chiar cei care îl evaluau pe Licu au acționat mai mult decât scandalos în cele două spețe.

Astfel, în documentul citat, procurorii din CSM scriu că, “contrar amplei experiențe manageriale în funcțiile de conducere de la nivelul unității de parchet pentru care candidează (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – n.red.), din răspunsurile la întrebările adresate se reține imposibilutatea identificării unor măsuri efective care să conducă la realizarea obiectivelor expuse în proiectul managerial propus”. Mai departe, se arată că “lipsa unei viziuni manageriale certe rezultă și din faptul că, la solicitarea unor exemple de măsuri ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării obiectivelor propuse, domnul procuror a preferat un răspuns evaziv, invocând actul decizional al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în stabilirea viziunii manageriale a Ministerului Public, ceea ce denotă și o lipsă a asumării responsabilității specific funcției”.

 

Executat pentru cazul “Sorina”

Pasajul relevant, care denotă, în schimb, motivele pentru care procurorii din CSM au dorit să-i administreze lui Bogdan Licu o “lecție” este următorul: “În privința activității de comunicare publică, Secția (de procurori de la CSM – n.red.) reține că modul de gestionare a acestei activități în cazuri intens mediatizate (cazul <

Reamintim că, în cazul adopției Sorinei, un procuror de la Parchetul Curții de Apel Craiova, pe nume Maria Antoaneta Pițurcă, s-a deplasat, sub pretextul organizării unei percheziții, la domiciliul asistenților maternali, unde, sub privirile trupelor speciale, a târât-o pe minoră afară din imobil și predând fetița familiei adoptive, fără a avea mandat în acest sens. În cursul lunii iunie a anului trecut, în urma semnalelor presei cu privire la conduita acestei procuroare, dar și ca urmare a imaginilor în care apare cum a bruscat minora, Bogdan Licu a dispus efectuarea de verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, “privind împrejurările și modalitatea în care procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a exercitat supravegherea cercetării penale în cauza mediatizată, inclusiv în ceea ce privește coordonarea activității de efectuare a percheziției domicilare în ziua de 21 iunie 2019”.

Mai mult, în 24 iunie, Bogdan Licu a formulat o cerere de ordonanță președințială adresată Tribunalului Mehedinți, prin care a solicitat interzicerea părăsirii teritoriului României de către minora adoptată, până la administrarea probelor în dosarele penale constituite la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. La acel moment, se preciza că, prin acțiunea formulată, s-a solicitat și obligarea părinților adoptatori să asigure minorei, în România, un program de consiliere psihologică pentru o perioadă de trei luni. Iar printr-o acțiune separată, adresată Curții de Apel Craiova, tot procurorul general interimar Licu a formulat o cerere de revizuire a Deciziei Civile din 23 aprilie 2019, a Curții de Apel Craiova, prin care s-a dispus încuviințarea adopției internaționale a Sorinei, solicitând schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelurilor ca nefondate, iar în temeiul articolului 512 Cod procedură civilă, a fost solicitată și suspendarea acestei hotărâri.

 

Procurorii din CSM au “spălat-o” pe procuroarea Pițurcă

De menționat în acest caz este că, încă din 21 iunie 2019, procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție au dispus începerea urmăririi penale in rem, pentru abuz în serviciu, fiind cercetate fapte în legătură cu acest dosar având ca obiect cererea de adopție internațională a Sorinei, respectiv instrumentarea dosarului penal în care procurorul Maria Antoaneta Pițurcă, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a efectuat, în 21 iunie, o percheziție la domiciliul asistentului maternal. Ulterior, a fost începută urmărirea penală împotriva acestei procuroare.

Secția de Procurori de la CSM, care, în martie 2020, îl pune la zid pe Bogdan Licu pentru modul în care a acționar în acest caz, s-a poziționat pe sens opus. Pe lângă acțiunile procurorului general interimar, și Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a solicitat Secției de Procurori de la CSM anchetarea disciplinară și suspendarea din funcție a procuroarei Pițurcă. Pe 11 iulie 2019, procurorii din CSM au făcut scut în jurul acesteia și au respins atât cercetarea disciplinară, cât și suspendarea din funcție, până la finalizarea acțiunii disciplinare.

 

A doua bilă “neagră”: I-a anchetat pe “profesioniștii” de la Caracal

 

Al doilea reproș cu privire la activitatea de comunicare pe care Secția de Procurori de la CSM i l-au adus lui Bogdan Licu se referă la binecunoscutul dosar “Caracal”. Sub coordonarea ierarhică a lui Bogdan Licu și din dispoziția acestuia, Serviciul de Îndrumare și Control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a demarat verificări pentru a se stabili modul de derulare a anchetei în cazul criminalului Gheorghe Dincă, întrucât au existat mai multe disfuncționalități în aplicarea legii. Controlul a vizat Parchetul Judecătoriei Caracal și DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova și s-a referit la dispariția adolescentei Alexandra Măceșanu.

Iată ce a relevant acest raport de control: “Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal nu  le-au interzis lucrătorilor de poliție să pătrundă în domiciliul prezumtivului autor Dincă Gheorghe, după ce l-au identificat. În raport de constatările din teren, de comun acord, procurorii și lucrătorii de poliție au apreciat că nu este oportună pătrunderea în domiciliu înainte de ora 06.00, întrucât exista riscul compromiterii probelor în situația în care autorul nu se afla acolo. S-au constatat nerespectări ale dispozițiilor procedurale în activitatea de înregistrare a cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 1883/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, precum și un management defectuos al cauzei.  S-au constatat sincope în comunicarea dintre organele de poliție și procurori, constând în aceea că dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal după aproximativ 5 ore de la sesizarea Serviciului 112, ceea ce a condus la solicitarea și dispunerea măsurilor necesare în vederea localizării și identificării autorului cu întârziere”.

Imediat după această comunicare. Licu a dispus efectuarea unui control de către Serviciul de Îndrumare și Control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, cu privire la respectarea normelor procedurale privind primirea/înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor și continuitatea în lucrările repartizate, ritmicitatea efectuării actelor de urmărire penală. Raportul întocmit a fost trimis și Inspecției Judiciare.

Împotriva procurorului Cristian Ovidiu Popescu, SIIJ a demarat, de asemenea, o anchetă penală, fiind pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. La 1 august, însă, și Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară împotriva acesttuia, trimițând Secției de Procurori de la CSM propunerea suspendării din funcție. CSM a dat curs acestei cereri, însă a simțit nevoia să insereze, în hotărârea cu pricina, că “procedura disciplinară desfăşurată la acest moment faţă de procuror este de natură să aducă atingere prestigiului justiţiei”.

Pe 27 noiembrie 2019, aceeași Secție a dispus ridicarea măsurii suspendării din magistratură a lui Popescu, permițându-i acestuia să-și reia activitatea de procuror. Pentru ca, în luna decembrie, să suspende judecarea acțiunii disciplinare împotriva acestuia.

 

Pe modelul “hoții strigă hoții!

 

Practic, Secția de Procurori de la CSM, care a făcut scut în jurul procurorilor Maria Antoaneta Pițurcă și Cristian Ovidiu Popescu, l-au “răsplătit” pe Bogdan Licu cu un aviz negativ la propunerea de numire în funcție, invocând modul în care a acționat în aceste spețe. Din motivarea deciziei avizului negativ mai aflăm că “deși, în parte, pe parcursul interviului, candidatul a admis existența unor astfel de disfuncționalități în comunicarea instituțională, fie a minimalizat impactul asupra imaginii instituției, fie a încercat să-și justifice acțiunile prin invocarea unei argumentații neverificabile public”. Ca atare, “față de toate aceste răspunsuri, Secția constată lipsa unei viziuni coerente din care să rezulte capacitatea de autoanaliză retrospectivă, de învățare din situații trecute, aspecte nepermise la nivelul celei mai înalte poziții în structutra Ministeriuui Public”.

Bogdan Licu a propus, în proiectul său managerial, înființarea în cadrul Parchetului General a unui Serviciu privind investigarea infracțiunilor de genocid, contra umanității precum și a celor cu caracter fascist, legionar, fascist sau xenofob. Secția de Procurori de la CSM a reținut că propunerea “nu este susținută de o analiză prealabilă referitoare la numărul unor astfel de cauze, la nivel național, a normelor de competență, inclusiv a celor privind competența parchetelor militare, a resurselor umane necesare și a impactului în activitatea de urmărire penală”.

Deși la nivelul CSM există mai mulți magistrați cu dosare deschise la DNA, închise pe picior, preluate de SIIJ și, în anumite cazuri concrete, urmărirea penală a fost redeschisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Procurori de la CSM mai adaugă că, “nu în ultimul rând, Secția apreciază că, alături de competențele profesionale și umane, imaginea personală a unui candidat trebuie analizată în procedura de ocupare a uneia dintre cele mai înalte funcții la nivelul Ministerului Public, întrucât persoana se identifică, la un astfel de nivel, cu funcția. Or, deficiențele de comunicare în situații concrete, cât și menținerea în spațiul public a unei ambiguități raportat la apartenența la o organizație cu caracter secret și cu privire la acuzația de plagiat, creează aparența unei persoane controversate”.

 

Supărarea procurorilor de la CSM pe Bogdan Licu este că s-a “dedat” la anchetarea celor pentru care Secția din CSM a făcut scut. Procuroarea Pițurcă, de la Craiova, și procurorul Popescu, de la Caracal

 

 

Licu mai este pus la zid deoarece “dă aparența unei persoane controversate”, în condițiile în care o parte dintre “examinatorii” lui sunt anchetați penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri