Cel mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) vine exact în momentul anunțului din partea profesorilor că se va declanșa greva generală. După ce mulți au pierdut chiar 50% din venituri, OCDE le spune că salariile lor sunt mult mai mari decât ale celor din alte țări europene - doar că se compară salariile brute, nu cele nete, la nivel de debutant, nu de vechime maximă și toate gradele didactice, plus doctorat. Analiștii OCDE au uitat, de anul trecut până acum, că acuzau România pentru că are cea mai mare impozitare pe forța de muncă și bugetul statului se bazează pe banii luați de la angajați - 43% din salariul brut. Tot acum vine și premierul Ilie Bolojan să explice că salariile profesorilor vor crește, dar din 2026, dacă bugetul va putea suporta aceste majorări. Ministrul Educației, Daniel David, a explicat, la rândul lui, că „ne pregătim pentru 2026”, ceea ce ar trebui să-i facă pe profesori să înțeleagă situația actuală ca fiind una de moment, pentru că problemele se vor rezolva.
Jurnalul a explicat, în mai multe analize din ultimele 10 luni, că OCDE nu a fost niciodată de acord cu majorarea salariilor cadrelor didactice și în raportul pe 2024 a criticat Guvernul României pentru că a cedat la presiunea exercitată de protestele profesorilor, mărindu-le veniturile nepermis de mult. Acum, OCDE transmite un raport pe 2025 în care arată cum salariile cadrelor didactice din România sunt mai mari decât ale celor din țările Europei de Vest.
Raportul i-a șocat pe profesori, iar pe grupurile de discuții ale acestora - nu doar la nivel de sindicate - curg mii de comentarii. Angajații din învățământul preuniversitar își oferă exemplele personale, după ce OCDE le-a arătat cât de bine stau cu veniturile - deși salariile lor sunt mult mai mici, în realitate, decât ale celor din vestul Europei, doar că OCDE a comparat sumele brute, nu nete, care scad la aproape jumătate față de salariul brut.
Din raportul OCDE, profesorii români pregătiți să declanșeze greva generală, tocmai pentru că le-au scăzut veniturile, află că debutanții din învățământ câștigă în România, în medie, cu 14% mai mult decât alți absolvenți de studii superioare, în timp ce, în celelalte țări OCDE, profesorii debutanți câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin. Astfel, concluzia raportului „Education at a Glance 2025”, publicat de OCDE, este că salariile profesorilor din învățământul primar din România sunt relativ mari și le depășesc pe cele ale cadrelor didactice din alte țări membre sau partenere ale organizației.
Baza de calcul e fundamental greșită și, practic, OCDE a comparat mere cu pere - pentru că profesorii debutanți din România primesc din acel mare salariu brut puțin mai mult de jumătate din sumă, după ce plătesc impozite și contribuții, în timp ce impozitarea este mult mai mică în celelalte țări europene. Iar cadrele didactice cu vechime, grade didactice și doctorat câștigau cu circa 50% mai mult decât acum, mai ales dacă aveau și funcții de conducere și ore suplimentare plătite cu până la 250 de lei. Lor li s-au tăiat și sporurile - numai cel de doctorat fiind aproape 1.300 de lei (50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată) -, nu mai au ore suplimentare, după ce a crescut norma didactică, iar cele care au rămas se plătesc numai cu 30 de lei pe oră.
OCDE a menționat în raport că unul dintre avantajele pe care le au profesorii din România este posibilitatea de a preda ore suplimentare, dar a omis faptul că s-a diminuat foarte mult cuantumul plăților, prin modificarea metodei de calcul.
Analiștii au uitat că avem fiscalitatea muncii excesivă
Analiza OCDE care se referă la salariile brute ale profesorilor omite concluziile raportului OCDE din primăvara anului trecut care acuza România că transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă - reținerile și contribuțiile obligatorii către stat din salariile angajaților ajungând la 43% din câștigul salarial mediu brut, în timp ce media statelor OECD sau aspirante OECD este de 24,3%.
În anul 2018, contribuțiile obligatorii au fost trecute în totalitate în sarcina angajaților - anterior fiind distribuite între angajator și angajați. Veniturile nete din muncă sunt inferioare unor state care au cote superioare de impozitare a veniturilor. Dacă facem comparația cu Polonia, din suma brută de 1.500 de euro, un polonez rămâne cu 1.246,4 euro, în timp ce un român va primi doar 1.009 euro.
Cea mai mică diferență față de muncitorii necalificați
OCDE uită și să compare salariul minim pe economie din România - cel al muncitorilor necalificați - cu salariul unui profesor debutant. Salariul minim pe economie a crescut de mai multe ori, din 2018 până în prezent, ajungând la 4.050 de lei brut, adică 2.574 de lei net, iar salariul unui profesor debutant este 6.446 de lei brut - adică 3.770 de lei net - o diferență de 200 de euro.
Dacă facem o comparație chiar și între salariile brute, nu nete, între România și Germania, observăm că diferențele sunt colosale: salariul brut al unui muncitor necalificat în România este de 814 euro, iar un profesor debutant are salariul brut de numai 1.270 de euro brut, iar în Germania salariul minim brut pe economie este de 2.161 de euro, în timp ce un profesor debutant are cel mai mare salariu brut din UE, de 4.511 euro, mai mult decât dublu față de cel minim pe economie și la o diferență de 2.350 de euro comparativ cu al unui muncitor necalificat. În privința câștigurilor nete, diferențele sunt și mai mari, România având cea mai mare fiscalizare a forței de muncă.
Cu toate acestea, analiza făcută de experții OCDE plasează profesorii din România printre cei mai bine plătiți din UE, chiar și după ce li s-au diminuat veniturile, între 20% și 50%, nu debutanților, ci acelora care aveau spor de doctorat, alte sporuri tăiate și ore suplimentare plătite pe metoda anterioară de calcul. Modul în care OCDE a făcut aceste calcule - comparând salariile brute ale debutanților din mai multe țări europene (nu din toate) - oferă o imagine eronată a realității, iar cadrele didactice din România sunt puse în fața unei analize oficiale care contrazice situația lor actuală, cea în care pierd sume considerabile de bani față de veniturile anterioare.
Guvernul Bolojan se supune în totalitate
Dar OCDE a și „certat” Guvernul României, după raportul din primăvara anului trecut, pentru că a cedat, în 2023, la presiunile făcute de sindicatele din învățământ și a găsit soluții pentru creșterea semnificativă a salariilor profesorilor. OCDE nu este de acord cu majorările salariale obținute de profesorii din România, iar în raportul din 2024 se menționa faptul că este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public: „Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea lărgi deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public, stabilirea salariilor din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă” - se menționează în respectivul raport, același în care i se recomanda României să mai scadă din veniturile profesorilor, dar și să introducă impozitarea progresivă și să crească semnificativ impozitele pe locuințe. De altfel, Guvernul Bolojan aplică aproape toate măsurile cerute de OCDE, de la începutul anului trecut, iar fostul premier, Marcel Ciolacu, începuse să facă același lucru (de la OCDE venise și ideea impozitării progresive a veniturilor), dar a rămas cu multe măsuri doar la nivel declarativ, ele fiind aplicate abia acum, de Ilie Bolojan.
S-au pus bazele exodului specialiștilor către vestul Europei
După ce a tăiat veniturile profesorilor, a comasat clase și școli, a crescut norma didactică și a lăsat peste 10.000 de profesori fără locuri de muncă, Executivul începe să se lamenteze pentru că nu mai vor cadrele didactice să participe la concursurile pentru ocuparea posturilor și rămân școlile fără profesori.
Unul dintre exemplele date de secretarul de stat Sorin Ion, chiar cu ocazia prezentării celui mai recent raport al OCDE, este că la concursul pentru angajare în învățământ din acest an au venit doar 200 de candidați pentru examenul de profesor de Fizică, deși există 700 de locuri libere, situația fiind oarecum similară și în cazul celor de Chimie, Tehnologia Informației, Informatică și Matematică. Este evident că specialiștii care lucrează în aceste domenii, fie ei și debutanți, nu vor mai alege munca la catedră, pentru că sunt mult mai bine plătiți de firmele private, în domenii conexe.
O altă consecință directă a deteriorării situației din învățământ va fi exodul specialiștilor către vestul Europei, acolo unde pot câștiga cel puțin dublu față de ceea ce li se oferă în România, ca profesori. Tot rapoartele OCDE din ultimii doi ani menționează și o rată crescută a deficitului de cadre didactice, la nivel european, România având deja o situație proastă din 2024, cu un deficit de 1,9%, mult mai mare decât al altor state. În condițiile actuale, deficitul va crește semnificativ, iar primele semne au apărut, la examenul de titularizare care s-a organizat după ce Ministerul Educației a anunțat măsurile de austeritate - deci a reușit să-i demotiveze din start pe cei care aveau intenția să se înscrie la concursurile pentru ocuparea posturilor.