În emisiunea mea cu marile personalităţi ale României, l-am întrebat pe academician profesor doctor Leon Dănăilă, mare somitate a neurochirurgiei, dacă îşi înlocuieşte cu mâinile lui roata de la Dacie când are pană. Cu mâinile lui, cu care intervine în creierul bolnavilor, a salvat de la moarte cam 40.000 de suferinzi cu tumori, cu anevrisme (acele dilatări ale vaselor cerebrale care se sparg des), cu alte furtuni în cea mai de lux materie a organismului, creierul. „Cum să repar o pană, eu de-abia îmi permit să port în mână două file A4, chirurgia pe creier este de mare fineţe!”. Academicianul Leon Dănăilă este instanţa supremă în cumplitele afecţiuni din creier, el poate declara recurs în anulare la adresa unor sentinţe de moarte, de paralizii. În timpul unei operaţii dificile pe creier, anestezista profesorului Dănăilă a căzut pe podeaua sălii de chirurgie de la Spitalul Obregia. Era alarmă în creierul anestezistei, se spărgea un astfel de anevrism presat de sânge, iar Leon Dănăilă a operat în paralel şi pacientul, şi doctoriţa de la ATI, şi s-au vindecat amândoi. Cărţile de neurochirurgie scrise de Dănăilă sunt apreciate şi considerate tratate de căpătâi în lumea largă. Marele profesor de chirurgie a creierului a plecat de la ţară, dintr-o comună din Bucovina. „Şi când eram student la Medicină, şi când ajunsesem rezident, îl ajutam pe tata în vacanţe la munca pământului, îmi intra prima zăpadă prin ghetele rupte”. Tot un om de ştiinţă a creierului şi sistemului de nervi este academician profesor doctor Constantin Popa, coordonatorul Institutului de Neurologie şi Boli Cerebro-Vasculare. A salvat de la moarte şi paralizii mii de suferinzi cu accidente vasculare cerebrale, boli distrugătoare. A înfiinţat prima unitate rapidă de intervenţie în cazurile de neirigare a creierului, unde acţiunile medicilor neurologi trebuie să se facă în cinci minute. Profesorul Constantin Popa, pe vremea începuturilor în profesie, a fost ales pentru o bursă la marea clinică de la Paris, într-un spital celebru, unde lucra profesorul care a deschis calea neurologiei. Lucra Constantin Popa cu atâta sârguinţă şi devotament, încât, uneori, îl încuiau în laborator şi pe timp de noapte, nu bănuiau medicii francezi că românul lucrează şi la miezul nopţii. La Paris a cercetat creierul o perioadă şi marele savant Gheorghe Marinescu. I-au propus profesori francezi să rămână la celebra clinică, dar viitorul savant Gheorghe Marinescu a refuzat politicos: „Eu trebuie să tratez românii mei şi s-o ajut pe mama mea spălătoreasă!”. Americanii i-au solicitat profesorului Popa să traducă în engleză tratatul despre neuron scris de Gheorghe Marinescu acum 100 de ani, pentru a deveni o carte de bază a medicilor de azi din lumea largă.