Mai exact, printr-un program național intitulat „Viața la țară”, propus într-un proiect de lege semnat de peste 100 de parlamentari, sătenii vor putea implica turiștii români și străini, iubitori de natură și tradiții rurale, în activitățile pe care aceștia le desfăşoară în mod uzual în propria gospodărie, cum ar fi, spre exemplu: cositul fânului, mulsul oilor sau săpatul porumbului. Pentru a putea face asta, vor trebui să dețină un certificat de „producător de activități rurale” și vor plăti impozit pentru veniturile încasate.
Prin promovarea acestui program, România poate transforma lipsa de modernism din mediul rural într-un „avantaj competitiv unic”, spun inițiatorii, iar tradițiile, cultura, gastronomia, natura, peisajele și chiar zonele agricole vor putea deveni resurse economice și turistice.
Proiectul legislativ privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin programul «Viaţa la ţară», pus recent pe masa senatorilor, este inițiat de fostul ministru de interne Ion Marcel Vela, în prezent deputat PNL, și este semnat de alți 110 parlamentari de la mai multe partide.
Inițiatorii spun că tendințele turistice internaționale arată o „creștere accentuată a interesului pentru turismul sustenabil, experiențial și autentic”, turiștii căutând locuri în care să trăiască experiența vieții la țară, să consume produse ecologice și să interacționeze cu natura și comunitățile locale.
Sunt excluși din circuitul turistic tocmai cei care mențin tradițiile
Țara noastră are fix ce trebuie, dar lipsa unei legislații clare și simplificate împiedică micile gospodării să participe activ la acest tip de activitate.
„România dispune de un patrimoniu rural unic în Europa: sate cu tradiții vii, arhitectură autentică, gastronomie bazată pe produse locale, meșteșuguri și obiceiuri transmise din generație în generație. Din păcate, acest potențial este insuficient valorificat, iar multe gospodării se confruntă cu depopulare, îmbătrânirea populației și lipsa oportunităților economice. (…)
În prezent, reglementările sunt concepute pentru ferme agroturistice sau pensiuni turistice cu clasificare, existând proceduri birocratice și costuri mari, inaccesibile pentru gospodăriile obișnuite.
Această situație conduce la excluderea unui segment semnificativ al populației rurale din circuitul economic al turismului, deși tocmai acești actori locali pot contribui la promovarea identității culturale, la menținerea vie a tradițiilor și la dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Prin urmare, este necesară o reglementare distinctă a activităților de turism rural și agroturism bazate pe tradiții, obiceiuri, meșteșuguri și activități rurale, care să fie adaptată gospodăriilor locale.
Ce activități sunt eligibile
Propunerea legislativă prevede înființarea Programului național „Viața la țară” care „are ca obiectiv promovarea și valorificarea patrimoniului cultural, tradițional și natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor țărănești să prezinte activități rurale din propria gospodărie”.
Activitățile care vor putea fi desfășurate în cadrul programului „Viața la țară” sunt:
-
activități agricole și artizanale;
-
obiceiuri tradiționale;
-
activități de cunoaștere a ecosistemelor naturale.
Practic, orice gospodărie țărănească va putea primi turiști pentru a le prezenta diverse practici rurale desfășurate cu propriile resurse, însă astfel de activități, fie agricole sau artizanale, se vor desfășura în baza unui document numit „Certificat de producător de activități rurale”.
Documentul, similar cu „Certificatul de producător agricol”, va fi eliberat de primărie și „atestă deținerea gospodăriei rurale și prestarea în mod uzual și permanent de activități agricole”.
Ofertele din acest program se vor adresa „publicului nostalgic după «viața la țară», tinerilor care vor să cunoască tradițiile și obiceiurile autentice, precum și iubitorilor de natură și produse ecologice indiferent de vârstă”, subliniază inițiatorii proiectului de lege.
Rezervările și plata serviciilor de tip agroturistic, pe o platformă online
Totodată, va fi înființat un Registru local de producători de activități rurale, la nivelul primăriilor din fiecare localitate, în care vor fi înregistrate tipurile de activități care pot fi promovate și producătorii care doresc să le prezinte turiștilor.
De asemenea, dacă proiectul de lege va fi adoptat, urmează să fie creată și o platformă națională online, unde sunt centralizate și prezentate la nivel național gospodăriile înscrise în registrele locale, care va oferi posibilitatea rezervării și plății online a serviciilor de tip agroturistic.
Platforma online „Viața la țară” asigură:
-
înscrierea gospodăriilor participante și includerea acestora pe activități agricole și tradiționale, județe și regiuni geografice;
-
prezentarea activităților și descrierea practicilor agricole specifice;
-
vizibilitatea publică și promovarea internațională;
-
disponibilitatea perioadei de vizitare și costurile prezentării activității tradiționale pentru fiecare gospodărie înscrisă în program;
-
posibilitatea rezervării și plății online a serviciilor.
Cu ajutorul platformei online va putea și ANAF să monitorizeze veniturile realizate de beneficiarii înscriși în program.
Conform documentului, platforma online va fi realizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, însă operaționalizarea și administrarea acesteia vor fi externalizate către un operator privat.
Inițiatorii susțin că cei înscriși în acest program vor beneficia și de „un regim fiscal favorabil şi simplificat”, prin declararea veniturilor o singură dată pe an şi impozitarea pe bază de norme de venit.
Ajutați de stat cu ghiduri și promovare, inclusiv internațională
Proiectul legislativ stipulează că Programul „Viața la țară” va fi integrat în campaniile naționale și internaționale de promovare agroturistică a României, iar statul ar urma să sprijine gospodăriile participante și prin:
-
„elaborarea de ghiduri de bune practici pentru promovarea activităților agricole;
-
cursuri gratuite de instruire în domeniul prezentării practicilor agricole tradiționale și de protejare a mediului înconjurător;
-
programe de finanțare pentru cursuri de conservare a ecosistemelor tradiționale și reziliență culturală și socială a zonelor rurale”.
Printre obiectivele legii se numără și promovarea patrimoniului cultural și natural al satului românesc ca „brand turistic național”.
Stimularea antreprenoriatului de familie
Aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltării zonelor rurale, contribuind la diversificarea surselor de venit pentru populația locală și la stimularea antreprenoriatului de familie.
„Legea va sprijini păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, prin încurajarea practicării meșteșugurilor tradiționale, a activităților agricole, a obiceiurilor locale și a gastronomiei specifice fiecărei regiuni. Astfel, turismul la scară mică devine un instrument de conservare a identității culturale și de consolidare a coeziunii comunitare.
Totodată, măsurile propuse vor genera efecte economice pozitive prin crearea de activități complementare - producția locală, artizanatul, ghidajul turistic, organizarea de ateliere și evenimente tematice - care pot deveni surse stabile de venit și oportunități de ocupare, inclusiv pentru femei, tineri și persoane vârstnice.
În același timp, Programul «Viața la țară» va dezvolta industria HoReCa din proximitatea zonelor în care se prezintă activități rurale și va pune în valoare punctele gastronomice existente la nivel național”, se arată în expunerea de motive.
Model de turism inspirat din Franța, Italia și Austria
Inițiatorii menționează, de asemenea, că s-au inspirat din modele similare de turism adoptate în țări precum Franța (Gîtes ruraux), Italia (Agriturismo) sau Austria (Ferienbauemhof), care au transformat viața rurală într-o ofertă turistică zonală sau națională, contribuind la dezvoltarea comunităților locale.
„România are un potențial uriaș comparabil cu aceste țări, însă el nu este valorificat suficient din cauza lipsei unui cadru legislativ adaptat specificului său”, conchid autorii proiectului de lege.
Legea propusă va contribui, spun inițiatorii, „la creșterea economiei naționale, consolidarea brandului de țară, protejarea patrimoniului rural și, nu în ultimul rând, la crearea unei punți între satul românesc și lumea modernă”.
Nordicii vin special în România să dea la coasă
Există deja grupuri de turiști din țările nordice care, de 20 de ani, vin special în România, de la mii de kilometri, ca să cosească pajiștile, deoarece la ei agricultura este industrializată, iar astfel de tradiții sunt pe moarte.
„Pe tot mapamondul se vorbeşte despre pajiştile din România. Chiar e dovedit statistic, aveţi cele mai bune pajişti din lume. Cele mai multe specii pe metru pătrat. Deţineţi un record în privinţa asta. Ar trebui să fiţi mândri!”, a spus Jennt Nilsson, turistă din Norvegia, într-un reportaj difuzat la Antena 1, în această vară.
„Noi cosim iarbă, suntem un grup de entuziaşti din Norvegia, Suedia şi Danemarca, şi vrem să cunoaştem oameni care nu au încetat să facă asta. Pentru că în Suedia cositul e pe cale de dispariţie, în agricultură nimeni nu mai face asta, în afară de noi”, a mărturisit un alt turist.