Printr-un proiect de hotărâre de guvern pus la finalul săptămânii trecute în dezbatere publică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății vor să aducă mai multe modificări şi completări Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate.
Una dintre cele mai importante modificări este înființarea unui nou program național de sănătate așteptat de peste jumătate de milion de femei din România care suferă de endometrioză.
Concret, „Programul naţional de endometrioză” va fi introdus pe lista programelor naționale de sănătate curative derulate de CNAS și finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și are ca obiectiv asigurarea tratamentului specific femeilor care suferă de această boală cronică, dificil de diagnosticat și tot mai frecventă în țara noastră.
Sunt necesare intervenţii chirurgicale complexe
Propunerea de înființare a acestui program a venit din partea comisiei de specialitate obstetrică-ginecologie a Ministerului Sănătăţii, prin Ministerul Sănătăţii, „pentru ca bolnavele cu endometrioză profundă cu afectare intestinală să poată beneficia de intervenţii minim invazive”.
Practic, prin actul normativ, se creează cadrul legal „pentru asigurarea cheltuielilor cu materiale sanitare necesare realizării acestei intervenţii chirurgicale complexe”.
„Crearea acestuia se justificată prin faptul că endometrioza este o patologie cronică frecventă în rândul femeilor aflate la vârsta reproductivă şi care, prin simptomatologia sa, afectează calitatea vieţii, integrarea socială şi profesională a bolnavelor”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, precizându-se că în Legea bugetului de stat pe anul 2023 (L. 368/2022) au fost deja prevăzute sume în bugetul FNUASS, pentru implementarea încă din acest an a Programului naţional de endometrioză.
10 ani până la obținerea unui diagnostic
Endometrioza este o afecţiune complexă, cu impact puternic negativ asupra calității vieţii femeilor, deoarece stabilirea diagnosticului se face, în general, cu o întârziere de 6-10 ani (în medie) de la debutul simptomelor, timp în care afecțiunea se agravează.
„Diagnosticul tardiv lasă boala să evolueze, astfel pacientele se confruntă cu forme severe ce afectează profund calitatea vieţii, favorizează absenteismul de la locul de muncă, determină infertilitate şi grevează sistemul medical cu costuri suplimentare provenite din proceduri de reproducere umană asistată şi intervenții chirurgicale radicale. Este o boală multifactorială, rezultată din acţiunea combinată a factorilor genetici, de mediu, a factorilor endocrini şi a hormonilor”, explică inițiatorii proiectului.
Potrivit acestora, incidenţa endometriozei este ridicată, afectând 10-15% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă. Această incidenţă creşte la peste 70% din totalul pacientelor cu dureri pelviene cronice.
Boala este caracterizată prin prezența, în afara uterului, a țesutului endometrial, care în mod normal căptușește interiorul uterului. Țestul endometrial extrauterin poate afecta ovarele, trompele uterine, membrana care acoperă pelvisul, suprafața externă a intestinelor, vezica urinară, dar se poate răspândi și în afara zonei abdominale, ajungând pe pleure (membrana care acopera plămânii), pericard (membrana care acoperă inima) și chiar în creier. Acolo unde se fixează, se formează chisturi, noduli și benzi anormale de țesut fibros, care produc durere și disfuncția organelor afectate.
„Endometrioza intestinală se prezintă de obicei ca o leziune cu diametrul mai mare de 1 cm, care infiltrează musculatura intestinului şi structurile înconjurătoare. Afectarea intestinală reprezintă 5% până la 12% dintre femeile care se prezintă cu endometrioză, însă dintre acestea, un număr de aproximativ 137 de bolnave/an necesită intervenţie chirurgicală complexă”, se mai arată în document.
Subprogram pentru cei cu depresii majore
O altă modificare adusă cadrului normativ actual vine în sprijinul pacienților cu forme grave de depresie, în care intensitatea simptomelor este crescută, și care au, practic, și cel mai mare risc de suicid.
Printr-o Hotărâre a Guvernului adoptată luna trecută, pe lista medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază pacienții români a fost introdus un nou medicament destinat tratamentului bolnavilor cu tulburare depresivă majoră. Potrivit deciziei președintelui ANMDMR, este un medicament cu includere condiționată în Lista de medicamente şi pentru care CNAS a încheiat un contract cost-volum, iar pentru ca pacienții să-l poată primi este necesar un nou program de sănătate.
„În scopul creşterii accesului bolnavilor cu tulburare depresivă majoră la tratament medicamentos, precum şi pentru armonizarea cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 331/2023, prin actul normativ se propune introducerea în cadrul Programului naţional de sănătate mintală a unui nou subprogram - Subprogramul naţional de tratament al bolnavilor cu tulburare depresivă majoră”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Investigații performante, fără ștampilă de la Comisie
O schimbare benefică este adusă de proiectul de HG și pentru bolnavii de cancer. Concret, aceștia vor avea acces mai rapid la o investigație medicală esențială, în foarte multe cazuri, în stadializarea și urmărirea afecțiunilor oncologice, prin simplificarea procedurilor.
În prezent, regulile programului național de PET-CT stabilesc că recomandarea pentru această examinare de tip tomografie se face doar cu aprobarea comisiei de experţi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în baza unui referat de justificare, ceea ce duce la întârzieri destul de mari în aplicarea tratamentului corespunzător afecțiunii oncologice depistate.
Întârzierile sunt generate de faptul că decizia de aprobare a tratamentului depinde de data ședinței comisiei de experţi, iar aceste ședințe nu sunt foarte frecvente.
Biletul de trimitere, valabil 30 de zile
Pentru a remedia această situație și pentru a simplifica și urgenta accesul bolnavilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a beneficia de investigaţia PET-CT, în proiectul de HG se propune ca, începând cu 1 iunie 2023, această investigaţie să se poată face doar în baza biletului de trimitere, care va avea o valabilitate de 30 zile calendaristice de la data emiterii.
Astfel, spitalele și clinicile prin care este derulat Programul național de PET-CT vor avea obligația „să efectueze investigaţiile medicale paraclinice numai în baza biletului de trimitere, care este un formular cu regim special, utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate; investigaţiile efectuate fără bilet de trimitere nu se decontează de casa de asigurări de sănătate; investigaţia PET-CT se efectuează numai în baza confirmării de înregistrare a formularului specific în Platforma informatică din asigurările sociale, denumită în continuare PIAS, în perioada de valabilitatea a acesteia, care este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii”, conform documentului postat pe site-ul CNAS.
Această schimbare va duce, spun inițiatorii, „la implicarea activă a medicului curant în selecţia bolnavilor eligibili, ceea ce va conduce la identificarea mai rapidă a stadiului evolutiv al patologiei pentru care se recomandă investigaţia PET-CT şi stabilirea conduitei terapeutice optime în acord cu starea bolnavului”.
Formularele specifice pentru realizarea investigaţiei PET-CT şi metodologia de transmitere a acestora în platforma informatică din asigurările de sănătate se vor aproba prin ordin al preşedintelui CNAS.
PET-CT este o metodă de investigație medicală care combină tomografia cu emisie de pozitroni (PET) și computer tomografia (CT), fiind utilizată pentru diagnosticarea precoce, localizarea, stadializarea şi evaluarea eficienţei tratamentului în afecţiunile oncologice, în mod special, dar și în alte afecțiuni neurologice (epilepsia) sau cardiace.
Conform documentului, este necesară implementarea noilor reglementări pentru a se asigura:
- accesul bolnavelor cu endometrioză profundă cu afectare intestinală la intervenţii minim invazive în cadrul Programului naţional de endometrioză;
- accesul cât mai rapid la investigația PET-CT;
- tratamentul specific bolnavilor cu tulburare depresivă majoră.