Infertilitatea este o afecțiune gravă, cu care se confruntă tot mai multe familii tinere din România. Deși este recunoscută ca boală de către Organizatia Mondială a Sănătății, mult prea puține cupluri primesc sprijin din partea statului român pentru investigații și tratament. În şapte ani, doar 2.000 de cupluri infertile au efectuat procedura de fertilizare in vitro şi embriotransfer prin programul naţional derulat de Ministerul Sănătăţii, adică tot atâtea câte vor fi ajutate, numai în acest an, de Primăria Capitalei. Alte 1.000 de cupluri din Bucureşti au fost susţinute material de Primărie, anul trecut, iar rezultatele se văd: 52 de bucureşteni au venit pe lume, în ultimele 3 luni, prin Proiectul „O șansă pentru cuplurile infertile FIV 1”, început pe 4 iunie 2018 și finalizat în luna ianuarie a acestui an.
„Faceți copii!”, este mesajul dr. Andreas Vythoulkas, directorul executiv al Asociaţiei pentru Reproducere Umană din România (ARUR), care spune că „nimănui nu ar trebui să i se ia dreptul de a fi părinte”. Ușor de zis, mai greu de făcut, se pare, pentru un număr tot mai mare de români.
Potrivit primului și singurului studiu despre infertilitatea românilor, care a fost realizat anul trecut de ARUR, unul din cinci cupluri din țara noastră se confruntă cu această problemă de sănătate.
Pentru o bună parte dintre cei care îşi doresc copii, dar nu îl pot avea pe cale naturală, singura metodă prin care pot deveni părinţi este procedura de fertilizare in vitro (FIV), care este destul de costisitoare. Împreună cu investigaţiile medicale şi tratamentele de stimulare ovariană, costă aproximativ 4.000 - 5.000 de euro, sumă pe care foarte mulţi nu şi-o permit fără a se îndatora la bănci.
Bani de la stat, doar pentru o singură procedură
În 2011, Ministerul Sănătăţii a lansat subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer, prin intermediul căruia cuplurile infertile pot primi puţin peste 6.000 de lei (adică nici 1.300 de euro), dacă îndeplinesc cerinţele programului.
Suma mică dată de stat, faţă de costurile reale ale procedurii, dreptul de a accesa o singură dată programul naţional şi criteriile de acceptare foarte restrictive au făcut ca foarte puţini români să devină părinţi cu sprijin de la minister.
Un bilanţ al Ministerului Sănătăţii, de la începutul acestui an, arată că, în perioada 2011-2017, în cadrul programului derulat de instituţie, aproape 2.000 de cupluri infertile au efectuat procedura de fertilizare şi embriotransfer, fiind confirmate aproximativ 1.500 de sarcini. O parte dintre aceste sarcini se pierd, însă, pe parcurs.
FIV 1 şi FIV 2, proiectele PMB
Un proiect asemănător, dar cu criterii mai relaxate, a fost iniţiat, la jumătatea anului trecut, de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Prin proiectul „O șansă pentru cuplurile infertile FIV 1”, derulat de PMB prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), 1.000 de cupluri din Capitală au primit sume consistente (13.800 lei/cuplu) pentru a deveni părinţi. În iunie 2019, a fost demarată a doua rundă a proiectului (FIV 2), care se desfășoară în perioada 2019-2020, şi prevede acordarea sumei amintite mai sus, adică peste 3.000 de euro, pentru 2.000 de cupluri care au indicaţie pentru FIV.
În timp ce programul ministerului dă doar o singură șansă cuplurilor, bucureștenii sunt mai norocoși: dacă primul FIV este nereușit, pot apela din nou la sprijinul PMB, pentru o nouă procedură.
„După ce un pacient termină o procedură, dacă rezultatul este negativ, facem deconturile către ASSMB și poate să-și depună un nou dosar la Primărie, ca să acceseze un nou program de FIV în același an, spre deosebire de programul național, unde ai posibilitatea să faci o singură procedură pe banii statului”, ne-a spus Laura Butunoiu, reprezentantul Biogenesis IVF, una dintre clinicile prin care se derulează atât programul ministerului, cât şi cel al PMB. Potrivit acesteia, o pacientă poate primi chiar și 3-4 vouchere pentru FIV de la Primăria Capitalei.
„În momentul acesta, programul Ministerului Sănătății nu se derulează. Urmează să se aprobe, din ce am înțeles, noi criterii. Dar, până în prezent, criteriile presupuneau: o greutate la doamne între 20 şi 25 - indexul de masă corporală, vârsta între 24 și 40 de ani, un AMH (n.r.- Anti-Mullerian Hormone indică rezerva ovariană a pacientei) de 1,12 și încă patru criterii care trebuiau îndeplinite. În ceea ce privește programul Primăriei, acesta este mult mai permisiv pentru pacienți. Pentru doamnele cu vârsta mai mică de 35 de ani, deja AMH-ul nu mai are importanță, iar peste această vârstă, valoarea stabilită pentru AMH este 1. Apoi, vârsta a fost stabilită între 20 și 45 de ani – deja crește mult plaja aceasta pentru cine dorește să acceseze programul mai târziu de 40 de ani. Și mai avem, ca și criteriu în plus, ca doamna să aibă rezidență în București de cel puțin 6 luni”, ne-a explicat Laura Butunoiu.
Un alt criteriu care permite mai multor femei să acceseze programul derulat de Primăria Capitalei, comparativ cu cel național, este cel al greutății (Indicele de masă corporală al partenerei poate să fie între 20 – 30).
Diagnosticul corect, primul pas
Specialiștii spun, însă, că foarte multe femei care nu pot concepe un copil nici nu mai merg la doctor gândindu-se la costurile ridicate ale procedurii de FIV, deși o bună parte dintre acestea ar putea să-și trateze cauzele infertilității prin metode mult mai puțin costisitoare. Uneori, chiar și cu câteva pastile.
Doar pentru aproximativ o treime dintre cuplurile care suferă de infertilitate există indicație medicală pentru FIV, subliniază dr. Andreas Vythoulkas, precizând că primul pas ce trebuie făcut este „un diagnostic corect și complet”. „Foarte multe cupluri nu se duc la doctor deoarece consideră că, dacă avem o problemă de infertilitate, trebuie să facem fertilizare in vitro, este o chestiune foarte scumpă și nu mai mergem deloc. Motiv care nu e real! Mai întâi, trebuie să ajungem la doctor, să avem un diagnostic corect și complet și, pe baza diagnosticului, se indică tratamentul corespunzător pentru patologia și pentru cuplul respectiv”, explică dr. Vythoulkas.
MS promite îmbunătăţirea programului
Ministerul Sănătăţii (MS) vrea să dezvolte şi să reorganizeze subprogramul naţional de fertilizare in vitro și embriotransfer, potrivit purtătorului de cuvânt, Oana Grigore, care a menţionat că finanţarea a crescut anul acesta la 1.000 de cupluri beneficiare.
„Anul acesta avem un buget mai mare. De la 600 de cupluri, vrem să creştem finanţarea până la 1.000 de cupluri, cel puţin, deci vrem dezvoltarea acestui subprogram şi, bineînţeles, vrem să şi reorganizăm programul. Aşteptăm propuneri din partea comisiei de specialitate”, a afirmat Oana Grigore, recent, la Festivalul de Fertilitate de la Atena. Aceasta a punctat că reorganizarea subprogramului vizează atât numărul de proceduri şi criteriile pentru intrarea în program a cuplurilor şi a unităţilor sanitare, cât şi creşterea ratei de succes a acestuia, care până acum a fost de 30%.
„Rata de succes până acum nu a fost una foarte mulţumitoare şi, în acest sens, vrem să lucrăm împreună cu comisia de specialitate pentru că ne interesează foarte mult creşterea ratei de succes, nu numai creşterea finanţării şi a numărului de cupluri care să beneficieze de acest program, şi este foarte important ca aceste cupluri să aibă şi succes, pentru că asta îşi doresc: să aibă un copil. Până în prezent, în medie, rata de succes a acestui program a fost de 30%”, a explicat Oana Grigore.
52 de bebeluşi, în ultimele trei luni
În aprilie 2019, s-a născut primul copil prin programul „O şansă pentru cuplurile infertile FIV 1”, derulat de Primăria Capitalei, iar de atunci până în prezent au mai venit pe lume alţi 51 de bebeluşi concepuţi în eprubetă. Potrivit unui răspuns al ASSMB, pentru Jurnalul, până acum sunt „42 de nașteri (52 de copii născuți) şi 240 de sarcini în evoluție la/peste 6 săptămâni, din 836 de proceduri medicale efectuate și decontate la luna iunie”.
Totodată, în cadrul proiectului FIV 2, demarat de ASSMB pe 19 iunie 2019, au fost depuse peste 600 de solicitări: „585 de înscrieri online şi 46 de dosare depuse fizic la A.S.S.M.B.”.
3,14 milioane de lei a alocat Ministerul Sănătăţii, anul acesta, pentru subprogramul de FIV, dar suma poate creşte după rectificare, conform purtătorului de cuvânt.
„Fertilizarea in Vitro este un tratament, ca orice alt tratament, și care este indicată pentru anumite patologii” dr. Andreas Vythoulkas, specialist infertilitate
România nu are o statistică privind numărul exact al copiilor care s-au născut prin fertilizare in vitro, procedură realizată la noi în țară sau peste hotare. Se estimează că, în medie, în România se efectuează, anual, aproximativ 5.000 de proceduri FIV.