Delegaţiile Ucrainei şi Rusiei au început să discute luni despre acest proiect. Planul conţine 15 clauze privind renunţarea de către Ucraina la ambiţia aderării la NATO, garanţii că nu vor exista baze militare sau capabilităţi ofensive pe teritoriul Ucrainei în schimbul protecţiei oferite de aliaţi precum Statele Unite, Marea Britanie şi Turcia, afirmă sursele citate.
Cu toate acestea, caracterul garanţiilor de securitate oferite Ucrainei de Occident şi acceptarea acestora de către Rusia reprezintă obstacole în negocieri, la fel şi statutul teritoriilor est-ucrainene ocupate de Rusia sau de insurgenţi proruşi în 2014.
Premierul Israelului, Naftali Bennett, a fost principalul mediator în eforturile de pace dintre Rusia şi Ucraina, urmat de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, afirmă sursele citate de FT.
Dar chiar dacă Moscova şi Kievul susţin că au înregistrat progrese în negocieri, oficialii ucraineni sunt sceptici că preşedintele Vladimir Putin vrea într-adevăr să asume în totalitate angajamente de pace şi se tem că Moscova vrea să câştige timp pentru regruparea forţelor militare şi reluarea ofensivei. "Există o probabilitate ca aceste discuţii să fie înşelăciuni şi iluzii. Mint despre tot - Crimeea, acumularea de trupe la frontiere şi isteria invaziei. Trebuie să existe presiuni asupra lor pentru a nu mai avea altă posibilitate" în afară de a accepta un acord de pace, a afirmat un oficial de la Kiev, sub protecţia anonimatului.
Vladimir Putin a părut să nu accepte niciun compromis miercuri, afirmând că Moscova îşi va atinge toate obiectivele războiului din Ucraina. "Nu vom permite niciodată ca Ucraina să devină o zonă din care să fie lansate acţiuni agresive împotriva ţării noastre", a afirmat Vladimir Putin.
Însă un oficial rus a declarat, sub protecţia anonimatului, că proiectul de pace, dacă va fi aprobat, le va oferi ambelor părţi modalităţi credibile de a-şi declara victoriile în război. "Fiecare parte are nevoie să câştige. Trebuie să poată prezenta câştigul cetăţenilor proprii. Putin poate spune că a vrut să oprească aderarea Ucrainei la NATO şi instalarea de baze militare străine şi sisteme de armament pe teritoriul Ucrainei", a explicat oficialul rus.
Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, şeful delegaţiei ucrainene, a declarat că orice acord va implica retragerea trupelor ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate de la începerea invaziei militare, pe 24 februarie, adică din regiunile sudice situate de-a lungul litoralului Mării Negre şi Mării Azov, precum şi de la periferia estică şi nordică a Kievului.
Ucraina şi-ar menţine propriile forţe armate, dar ar fi obligată să rămână în afara unor alianţe militare precum NATO şi nu va putea găzdui baze militare străine.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că o posibilitate pentru Ucraina ar fi un statut de neutralitate precum cel al Austriei sau al Suediei. Însă Preşedinţia Ucrainei a părut să respingă statutul de neutralitate militară, anunţând că vrea garanţii privind susţinerea activă din partea aliaţilor occidentali în cazul unui viitor război.
Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, a salutat optimismul şi speranţa în negocieri, dar a cerut reducerea activităţilor militare de către Rusia, notând că nu există "indicii concrete" că Vladimir Putin ar schimba actuala direcţie.
(sursa: Mediafax)