Conform celor cinci parlamentari social-democrați inițiatori, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 2/2021 privind regimul juridic al contravențiilor, la articolul 31 alineat 2, prevede posibilitatea contestației pe fond a legalității și temeiniciei amenzii numai de către entitatea amendată. Și, astfel, instituțiile statului, în cadrul controalelor din magazine, dacă descoperă nereguli la unul sau mai multe produse, acestea emit un proces-verbal de constatare a contravenției și de alocare a unei amenzi către vânzător – magazinul în care instituția a descoperit produsul neconform.
Inițiatorii susțin că, în fapt, „vânzătorul, de cele mai multe ori, nu este producătorul produsului și, probabil, l-a cumpărat de la un distribuitor sau de la un producător. În aceste condiții, vânzătorul nu are posibilitatea de a aduce produsul la regulile de conformitate impuse de instituția care a emis amenda, singura posibilitate fiind scoaterea produsului de la vânzare, afectând producătorul”.
Potrivit expunerii de motive care însoțește acest text legislativ propus, „deși are calitate procesuală, vânzătorul nu deține motivele de fapt și de drept pentru a combate motivarea procesului-verbal, nefiind implicat în procesul de producție și, de multe ori, neînțelegând acest proces. Interesul procesual lipsește, de asemenea, în cazul acestuia”.
„Vânzătorul nu știe să convingă judecătorul”
„În concluzie, deși actul normativ prevede cale de atac împotriva proceselor-verbale de stabilire și de aplicare a amenzilor, acestea sunt lipsite de finalitate juridică, întrucât cel care are interes (producătorul, respectiv distribuitorul) nu are calitate, iar cel care are calitate (vânzătorul) nu are interes și nici argumentele de fapt și de drept capabile să convingă instanța de judecată. Adevăratul interes în contestarea măsurii este al celui căruia îi aparțin bunurile confiscate, adică distribuitorului sau producătorului, și nu vânzătorului”, mai susțin parlamentarii PSD.
Aceștia mai invocă și imposibilitatea vânzătorului de a învedera instanței de fond motive care țin de produs, și nu de actul de vânzare, care „face ca demersul pe care vânzătorul l-ar porni în fața instanțelor de judecată să nu aibă șanse mari de câștig, întrucât acesta nu poate prezenta motivele de fapt și de drept pentru care instanța de judecată ar constata că produsul este, de fapt, conform”.
În acest sens, proiectul de lege în discuție vizează completarea articolului 31 din OUG nr. 2/2001 prin includerea producătorilor și a distribuitorilor în categoria celor care au calitatea de a contesta pe fond procesele-verbale de contravenție aplicate vânzătorilor reprezentați de magazine și de retaileri.
Mai mult, autorii propunerii legislative au solicitat dezbaterea legii în procedură de urgență.
Superbirocratizare
Contrar argumentelor reținute în cuprinsul expunerii de motive, Consiliul Economic și Social (CES) arată, în avizul negativ pe care l-a adoptat, că propunerea celor cinci social-democrați încalcă principiile de răspundere juridică individuală. Potrivit acestui document, furnizorii și producătorii nu au calitatea de contravenient, astfel încât se introduce o responsabilitate indirectă asupra unor terți care nu sunt parte a faptei constatate. „Or, aceasta contravine principiului fundamental care prevede că doar persoana care săvârșește o contravenție poate fi trasă la răspundere juridică”.
În continuare, CES arată că propunerea legislativă poate conduce la afectarea dreptului la apărare și a principiului securității juridice. „Posibilitatea formulării unei plângeri împotriva procesului-verbal presupune implicit comunicarea acestuia și furnizorilor sau producătorilor, care dobândesc dreptul de a formula plângere împotriva acestuia, fapt ce poate genera confuzie juridică. Furnizorii nu sunt contravenienți, iar implicarea lor în astfel de proceduri este excesivă și creează incertitudine în ceea ce privește cadrul legal aplicabil și drepturile procesuale”, mai arată CES. De asemenea, instituția avizatoare mai precizează că măsurile propuse de acest proiect de lege introduc o suprabirocratizare în procesul de constatare și de sancționare a contravențiilor, complicând inutil relațiile comerciale și procedurile administrative, iar acest exces contravine principiului debirocratizării și simplificării administrative.
La rândul său, Consiliul Legislativ, care a avizat, de asemenea, negativ proiectul de lege al celor cinci parlamentari social-democrați, este la fel de refractor. Instituția vine cu un argument mult mai articulat, arătând că, în situațiile în care producătorul sau distribuitorul produselor nu mai este proprietarul bunurilor, la data săvârșirii contravenției de către vânzător, nu mai poate fi susținută soluția acordării posibilității atacării procesului-verbal de către aceste categorii de persoane. „Răspunderea contravențională este o răspundere personală, care este incidentă în situația nerespectării de către o persoană a obligației care îi incumbă acesteia”, arată Consiliul Legislativ, care subliniază că reglementarea nu poate fi promovată în forma propusă prin proiectul de lege analizat.
Doar un senator AUR și șase neafiliați au fost de acord cu demersul
La Senat, propunerea legislativă a avut numai ghinioane. Mai întâi, a sosit și punctul de vedere transmis de către Guvernul României. Un punct de vedere negativ. Apoi, au urmat avizele negative emise de către comisiile senatoriale, adică de Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, de Comisia pentru Administrație Publică și de Comisia pentru Industrii și Servicii.
De asemenea, Comisia Juridică a transmis Plenului Senatului un raport de respingere, iar, la data de 4 septembrie 2025, legea a picat la vot, cu 113 voturi pentru raport și împotriva adoptării propunerii legislative, la șapte voturi pentru adoptarea proiectului de lege și împotriva raportului de respingere. Aceste șapte voturi au fost acordate de un senator de la AUR și de șase senatori neafiliați.
La data de 29 septembrie 2025, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional. Comisia pentru Industrii și Servicii și Comisia Juridică au termen să depună raportul final până la data de 21 octombrie 2025.