Abrogarea acestei abateri disciplinare este „opera” ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, artizanul pachetului noilor legi ale justiției, adoptate, la finalul anului trecut, pe repede înainte, de către Parlament, sub pretextul îndeplinirii unui jalon asumat prin PNRR. Culmea, aceste legi au trecut de Curtea Constituțională, inclusiv abrogarea respectivei abateri disciplinare, în ciuda semnalelor trase de CSM și chiar de judecători în funcție sau foști judecători și în ciuda reacției instituționale a Avocatului Poporului. Un deputat neafiliat, Alexandru Kocsis Cristea, a primit, la rândul său, nenumărate semnale în acest sens, motiv pentru care a redactat un proiect de lege, pentru revenirea situației în parametrii constituționali existenți în vechea reglementare a legii. Numai că acest deputat este pe cont propriu, niciun alt coleg nedorind să se alăture acestui demers. Cu toate că proiectul său a fost avizat favorabil atât de către Consiliul Legislativ, de CSM sau de Consiliul Economic și Social, Comisia Juridică a Senatului, condusă de celebra avocată Laura Vicol, a decis, în unanimitate, să transmită Plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege.
Este vorba de PLX 726/2022, referitor la propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 303/2022, lege care, anul trecut, a modificat substanțial Statutul Judecătorilor și Procurorilor. Acest proiect de lege a fost înaintat la Parlament în data de 22 noiembrie 2022, având un termen de adoptare tacită de 45 de zile lucrătoare, termen care urmează să expire în data de 1 aprilie 2023.
Unicul inițiator al noului proiect de lege se numește Alexandru Kocsis Cristea și este deputat neafiliat. El a semnat legea, expunerea de motive și actele necesare, fără a mai fi, însă, susținut de niciun alt parlamentar.
Propunerea legislativă inițiată de Alexandru Kocsis Cristea face câteva modificări importante la legea lui Predoiu din 2022. Spre exemplu, în forma propusă, „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjuncții acestuia, procurorul-șef al DNA, procurorul-șef al DIICOT, adjuncții acestora, șefii de secții ai PÎCCJ, DNA și DIICOT sunt numiți în funcție de ministrul Justiției, la propunerea Secției pentru procurori de la CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 15 ani”. De asemenea, în proiect se prevede că „în vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere, Secția pentru Procurori de la CSM organizează selecția”, iar „procurorii participanți la selecție și care întrunesc condițiile prevăzute de lege susțin un interviu în fața Secției de Procurori de la CSM”. „Secția de Procurori de la CSM realizează selecția candidaților și formulează trei propuneri motivate pentru fiecare funcție, pe care le înaintează ministrului Justiției, în vederea numirii”, se mai arată în acest proiect de lege.
Două remodificări esențiale în noul proiect
Însă cele mai importante modificări aduse se referă la lucruri cu care CCR a fost sesizată, în toamna anului trecut, de Avocatul Poporului. Astfel, deputatul în cauză propune ca „judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor să fie liberi să se organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale, și pot fi membri ai societăților științifice sau academic, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, cu excepția acelora care desfășoară activități cu caracter politic și fără a fi remunerați”.
Proiectul de lege reașează, însă, lucrurile în firescul constituțional cu privire la o altă modificare adusă prin pachetul legilor lui Cătălin Predoiu. Astfel, se propune revenirea la forma prin care constituie abatere disciplinară „exercitarea cu rea-credință sau gravă neglijență, precum și nerespectarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau în dezlegarea unor chestiuni de drept”. O prevedere similară a existat în vechea formă a legii, magistratul care ar fi săvârșit această abatere disciplinară putând risca inclusiv sancțiunea excluderii din magistratură.
Aberația introdusă în toamna trecută de CCR
Alexandru Kocsis-Cristea motivează intenția de a remodifica Statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul reintroducerii în corpul legii a abaterii disciplinare abrogate a nerespectării deciziilor CCR și ÎCCJ, citând atât din sesizarea înaintată Curții Constituționale de către Avocatul Poporului, Renate Weber, cât și din opiniile separate emise de către judecătorii constituționali Cristian Deliorga și Attila Varga, care nu au fost de acord cu restul colegilor judecători ai CCR. Cei doi au susținut, împreună, că mai multe articole din noua formă a legii încalcă prevederile constituționale. Însă, într-o a doua opinie separată, judecătorul Attila Varga a desființat, în termeni duri, eliminarea abaterii disciplinare ce putea fi reținută în sarcina magistraților care încalcă deciziile CCR și ale ÎCCJ. Ca și judecătorul CCR Attila Varga, care a fost singurul membru al Curții Constituționale care a sesizat pericolul eliminării acestei abateri disciplinare din lege, și deputatul Alexandru Kocsis-Cristea este, deocamdată, singurul parlamentar care susține reintroducerea articolului abrogat. Proiectul de lege depus de acesta nu mai este susținut, prin semnături, de niciunul dintre colegii săi senatori sau deputați.
De altfel, există numeroase voci din mediul juridic, inclusiv foști magistrați, care afirmă, fără ocolișuri, că abrogarea abaterii disciplinare pentru judecătorii care încalcă deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă nici mai mult, nici mai puțin decât anihilarea acestor decizii atunci când ele pot fi invocate în procesele penale, civile sau de contencios administrativ aflate pe rolul instanțelor de judecată. Spre exemplu, în jurisprudența CCR există nenumărate decizii prin care s-au declarat neconstituționale o serie de reglementări abuzive. Una dintre acestea este cea a faptului că ofițerii de informații nu pot efectua acte de urmărire penală sau nu pot fi solicitați de parchete să se implice în culegerea de probe sau administrarea lor, cum ar fi transcrierea unor convorbiri telefonice ori din mediul ambiental. Conform actualei legi, orice judecător poate menține, dacă vrea, aceste probe în dosar. „Regula” s-ar putea aplica și în chestiunea amenzilor neconstituționale aplicate în timpul stării de urgență, orice judecător putând, astfel, nesocoti decizia CCR.
CSM este de acord și arată că nu a susținut niciodată abrogarea acelui articol
În expunerea de motive, deputatul Alexandru Kocsis Cristea precizează că „anterior elaborării prezentei propuneri legislative, am primit numeroase solicitări cu privire la necesitatea asigurării respectării deciziilor Curții Constituționale, anterior promulgării legii de către președintele României”.
Iar aceste semnale par să fi fost înțelese de mai multe foruri importante ale statului român. Spre exemplu, în avizul exprimat, Consiliul Superior al Magistraturii arată că „a fost sesizat anterior cu privire la propunerea legislativă pentru abrogarea literei «ș» a articolului 99 din Legea nr. 303/2004, dispoziție potrivit căreia constituie abatere disciplinară nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”, dar și că „prin Hotărârea nr. 86/2022, Plenul CSM a exprimat un aviz negative cu privire la această propunere”.
O atitudine asemănătoare au avut Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, care au transmis, în 7 și 22 decembrie 2022, avize favorabile noului proiect de lege.
Surpriza vine de la Comisia Juridică a Camerei Deputaților
Pe contrasens, însă, se află Guvernul României, care, în punctul de vedere înaintat Parlamentului, arată că nu susține adoptarea unui asemenea proiect de lege. Ar fi fost chiar culmea să-l susțină, de vreme ce același Guvern este autorul proiectului de lege care a abrogat respectiva abatere disciplinară.
Însă cea mai neobișnuită acțiune a fost a comisiei raportoare din Camera Deputaților. Este vorba despre Comisia Juridică, la conducerea căreia se află deputatul PSD Laura Vicol (FOTO), avocat celebru și care a avut parte, în trecut, de un abuz din partea procurorilor, pe vremea când îi asigura apărarea fostei șefe a DIICOT, Alina Bica. În data de 14 februarie 2023, Comisia Juridică a Camerei a întocmit un raport de respingere a proiectului de lege inițiat de deputatul Alexandru Kocsis Cristea, cu unanimitate de voturi. Iar acest raport va fi, astăzi, supus votului Plenului Camerei Deputaților.