Propunerea legislativă pusă recent pe masa senatorilor completează, practic, cadrul de reglementare cu privire la Punctele Gastronomice Locale, încurajând micii fermieri să preparare şi să le servească turiştilor alimente gătite în gospodăria proprie după rețetele culinare specifice zonei în care se află.
Turismul rural, în special cel gastronomic, este un fenomen aflat în plină creştere la nivel european, iar pandemia de COVID-19 a avut un rol important în schimbarea obiceiurilor turistice și pentru români. Orășenii, forţați de împrejurări, au căutat să se relaxeze în locuri mai retrase, în pensiuni mici, cu flux redus de turiști, și au redescoperit, astfel, zona rurală autentică a României și gustul mâncărurilor tradiționale, așa cum sunt preparate de localnici pentru familiile lor, cu legume și carne din propria gospodărie.
Odată cu cererea, a început să se extindă și conceptul de Punct Gastronomic Local (PGL), prin care gospodăriile se pot transforma în mici restaurante rurale, și tot mai mulți mici antreprenori și fermieri vor să primească autorizație pentru înființarea lor.
Elaborarea cadrului de reglementare pentru funcţionarea PGL a fost demarată de către Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 în anul 2016, iar de la finalul anului 2019 aceste puncte gastronomice au început să prindă viață, cu sprijinul Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Cel mult 12 turiști la masă
Proiectul de lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Punctelor Gastronomice Locale, pus recent în dezbatere la Senat, este inițiat de un grup de parlamentari PNL și are ca scop completarea cadrului de reglementare actual.
Potrivit documentului, punctul gastronomic local „este o unitate de valorificare a producţiei primare locale, situate într-o localitate rurală, unde se prepară şi se servesc produse culinare şi băuturi, după reţete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane simultan”.
Produsele culinare din oferta acestor puncte gastronomice vor fi preparate din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din producţia proprie, de la producători, pescari, vânători, culegători şi colectori de produse forestiere nelemnoase.
Înființate și în stâne, stupine, crame și fonduri de vânătoare
Proiectul legislativ prevede că acestea vor putea fi înfiinţate de către persoane fizice şi juridice și vor putea funcționa nu doar în incintele existente în locuinţe particulare, ci și „în ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescăreşti, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor şi fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului, ocoale silvice, mănăstiri, agropensiuni precum şi în alte construcţii şi amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfăşoară una sau mai multe activităţi conexe cu producţia primară de produse agricole, pescuitul, vânătoarea, recoltarea sau colectarea produselor forestiere nelemnoase”.
În cazul persoanelor fizice, înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a acestor puncte gastronomice se va face „în baza atestatului de producător, a carnetului de membru vânător vizat pe anul în curs, a permisului de pescuit comercial vizat pe anul în curs sau a autorizaţiei de recoltare a produselor forestiere”. Persoanele juridice trebuie să dovedească „existenţa unei producţii primare de produse agricole, de produse forestiere nelemnoase, pescuit sau vânat”.
Menţinerea tinerilor în sate
Inițiatorii legii consideră că, astfel, va fi încurajată activitatea de preparare şi servire a alimentelor către turişti, în gospodăria proprie, vor fi puse în valoare produsele locale și, în același timp, sunt create locuri de muncă şi surse de venituri stabile.
Prin dezvoltarea turismului rural autentic, în special al celui gastronomic, și tinerii vor fi motivați să rămână în mediul rural.
„În România, prin redescoperirea mâncărurilor din zona rurală, locul de servire a mesei din gospodăria ţărănească a devenit un loc de comuniune şi de autenticitate transmise prin hrană.
Acest tip de hrană sănătoasă, gătită lent, însoţită de întreg miracolul locului autentic rural în care este servită, trebuie readus pe masa consumatorilor care vizitează satele din România şi poate deveni baza pentru dezvoltarea unei strategii pentru turismul gastronomic naţional.
Punctul Gastronomic Local este soluţia pentru punerea în valoare a producţiei primare rurale, în special în gospodăria ţărănească şi deschide noi oportunităţi de piaţă pentru fermieri, prin promovarea şi vânzarea produselor alimentare, valorificate superior, aproape de sursa de producţie, în acord cu obiectivele strategiei europene „De la fermă la consumator”. De asemenea, dezvoltă oportunităţi economice semnificative pentru locuitorii din mediul rural, persoane cu venituri scăzute, prin diminuarea şomajului, crearea de locuri de muncă şi implicit venituri stabile, precum şi menţinerea tinerilor în zona rurală”, se arată în expunerea de motive.
Luiza Burnea Țigău, care deține deja un astfel de punct gastronomic, a povestit pentru Jurnalul că, deși nu oferă cazare turiștilor, are constant clienți la masă, iar toate preparatele oferite acestora sunt făcute în familie: „Preparăm ca pentru noi: ciorbă de afumătură, de perișoare, de cocoș, găină, porc. Avem toate brânzeturile de la vacile noastre: cașcaval afumat, telemea, brânză de burduf, jintiță. Facem pomana porcului, găină la tuci cu usturoi, vițel. Mulţi dintre clienţii noştri vin pentru copii, ştiu că sunt produse naturale. Nu facem cu nimic din comerț”.
„România are o bogăţie impresionantă de resurse naturale, o viaţă rurală bogată în meşteşuguri, muzică tradiţională şi mâncare locală, precum şi o moştenire rurală autentică excepţională reprezentată de construcţii tradiţionale, biserici, stâne, mori şi altele. Aceste elemente, combinate cu activităţile tradiţionale rurale, reprezintă baza pentru dezvoltarea unui turism rural de succes”, spun inițiatorii proiectului.