Comisia Juridică a Senatului a avizat, cu cinci voturi pentru și două abțineri, un proiect de lege inițiat, în urmă cu câteva luni, de senatorul PSD Șerban Nicolae, care prevede pedepse mai mari pentru frauda la vot. Singurii care au refuzat să acorde votul, dar nici nu au opinat pentru respingerea priectului sunt rerezentanții partidelor din opoziție. Una dintre principalele modificări aduse de inițiativa lui Șerban Nicolae este aceea ca pedeapsa să crească de la 3 la 10 ani închisoare pentru prezentarea de acte de identitate false pentru a vota la un scrutin electoral.
Este vorba despre modificarea articolului nr. 387 din Codul Penal, în sensul că fapta pesoanei care votează fără a avea acest drept, utilizând un act de identitate fals, sau care votează de două sau de mai multe ori la același scrutin să se pedepsească cu închisoarea de la trei la zece ani și interzicerea exercitării unor drepturi. În acest moment, infracțiunea este sancționată de legea penală cu închisoarea de la 6 luni la trei ani sau cu amendă.
O altă modificare vizează persoanele care utilizează buletine de vot falsificate. “Fapta persoanei care votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător; utilizând buletine de vot falsificate - se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, conform inițiativei legislative a lui Șerban Nicolae. În forma în vigoare a Legii, această faptă se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Șerban Nicolae menționează, în expunerea de motive care a însoțit această inițiativă legislativă, că se urmărește înăsprirea pedepselor cu privire la fraudarea votului, măsură care se impune ca urmare a constatării unor deficiențe în practica anterioară a procesului electoral, tocmai în apărarea drepturilor electorale ale cetățenilor. “Acest fapt ar duce cu certitudine la o protecție mult mai bună a valorilor sociale vizate și, în final, la sporirea gradului de corectitudine a proceselor de vot, la oglindirea mai fidelă a voinței corpului alegătorilor în componența organelor de conducere a statului și, cel mai important, la asigurarea unui climat propice dezvoltării democratice a societății, coroborat cu întărirea statului de drept”, arată senatorul.