În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, parlamentarii liberali își justifică demersul prin faptul că așa-numitele „măsuri asiguratorii” care domină legislația achizițiilor publice din România îngreunează investițiile și din cauza acestora, „România nu a beneficiat de volumul integral al fondurilor europene puse la dispoziție”.
„Procedurile de soluționare a contestațiilor se desfășoară lent, iar recursurile/plângerile împotriva deciziilor CNSC sunt judecate de către Secțiile de contencios administrativ, unde întârzierile în comunicarea motivărilor sunt de luni de zile. Observăm o practică neunitară, pentru că în spețe identice sau similare, soluțiile pronunțate sunt total diferite. Având în vedere că beneficiarii sunt obligați să semneze contractele după pronunțarea deciziilor CNSC, indiferent ce decizii finale vor lua instanțele, estimăm și un flux potențial de despăgubiri, care va greva bugetul de stat în următorii ani”, scriu inițiatorii. Conform proiectului, modificările vizează:
- preluarea etapizată a atribuțiilor CNSC de către instanțele de judecată până la 1.01.2024 și desființarea CNSC;
- reducerea controlului ex-ante de la 10% la 5% din proceduri pentru doi ani, după care eliminarea acestui tip de control;
- digitalizarea procedurii de transmitere a contestațiilor, a dosarului achiziției și a deciziilor până la momentul desființării CNSC;
- digitalizarea integrală a controlului ex-post.
Parlamentarii PNL propun reducerea într-o primă fază de la 10% la 5% a procentului maxim din totalul procedurilor de atribuire ce pot face obiectul controlului ex-ante. Într-o fază ulterioară, după doi ani, ei propun desființarea controlului ex-ante, „dat fiind că România este singurul stat membru în care acesta se mai exercită în această formă”.
CSM nu susține inițiativa
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ demersul celor doi liberali, care este susținut și de ceilalți parlamentari au partidului, precizând că proiectul nu include indicii care să demonstreze că CNSC este un factor de întârziere a licitațiilor. Din contră, desființarea lui ar avea un impact major asupra achizițiilor publice, în contextul în care el este un filtru eficient în derularea acestor operațiuni. Pe de altă parte, soluționarea contestațiilor pe cale judiciară, respectiv de secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor, ar îngreuna activitatea de judecată. De asemenea, Comisia juridică a Senatului, sesizată pe fond, a emis un raport de respingere a proiectului săptămâna trecută. Apreciind că CNSC și-a demonstrat de-a lungul anilor eficacitatea, senatorii din comisie consideră că nu se justifică desființarea acestui organism, mai ales că aducerea în justiție a tuturor contestațiilor ar prelungi mult termenele de soluționare.
De ce este important CNSC și controlul ex-ante
Schimbarea legislativă cerută de liberali ar putea crea mari derapaje în derularea licitațiilor. În prezent, CNSC asigură respectarea procedurilor de achiziții, el gestionând și soluționând anual foarte multe reclamații privind documentațiile de atribuire. Totodată, prin activitatea sa, CNSC asigură o practică unitară în ceea ce privește soluționarea contestațiilor. De la înființarea în anul 2006, instituția a analizat 74.000 de dosare (până în decembrie 2021) și a emis 65.000 de decizii. Dintre acestea, aproape 64.000 de decizii au rămas definitive și după atacarea lor în justiție.
Cum arată statistica
Valoarea totală estimată a licitațiilor publice anulate prin decizii ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor formulate în urma unor contestații s-a ridicat în 2021 la suma de 99,38 de milioane de euro (aproape 490 de milioane de lei), iar cea a procedurilor de atribuire în cazul cărora s-au dispus măsuri de remediere a depășit 4,8 miliarde de euro (23,75 de miliarde de lei). Comparația cu anul 2020 arată că în anul 2021 valoarea totală estimată a procedurilor de atribuire în care Consiliul a admis contestațiile și dispus anularea unor proceduri de achiziție publică a scăzut cu 78,65%, în vreme ce valoarea totală estimată a procedurilor de atribuire în care Consiliul a admis contestațiile și a dispus remedierea procedurilor a crescut cu 10,67%.