Implementarea sistemului național antigrindină avansează în ritm de melc. În timp ce alte țări își protejează agricultura în fața capriciilor vremii, la noi instalarea rachetelor va fi gata abia în 2024. Ca să vă faceți o idee, din 2008 şi până în prezent au fost investite 45,4 milioane de lei în realizarea sistemului, iar pentru finalizarea lui ar mai fi nevoie de circa 165 de milioane de lei.
Se lucrează cu 30% din capacitate
Avem 14 milioane de hectare agricole, iar sistemul antigrindină protejează la această oră doar 230.000 de hectare. Perspectiva pentru 2024 nu este deloc promițătoare. La finalul implementării sistemului, acesta va securiza meteo doar o șeptime din suprafața agricolă, adică două milioane de hectare. Până acum s-au investit în acest sistem 45,4 milioane lei şi ar mai fi nevoie de 165 de milioane de lei. Situația este de cascadorii râsului sau poate chiar ai plânsului, dar aceştia sunt banii pe care îi dă statul pentru a proteja agricultura în fața vremii capricioase. În 2015 erau operaționale doar două unităţi, cea de la Prahova și cea de la Iași, iar anul acesta intră în operare și unitatea de la Vrancea. Pe lângă cele trei unități funcţionale, alte trei unități de combatere a căderilor de grindină, respectiv Mureș, Timiș și Oltenia, se află în diferite etape de realizare. Fiecare punct de lansare protejează o suprafață de circa 10 km pătrați pe care se găsesc nu doar culturi agricole cu valoare economică ridicată (vii, livezi etc), ci și infrastructuri edilitare și comunități rurale.
Rentabilitatea sistemului se poate explica astfel: cu un leu investit se salvează alți şapte, respectiv 11lei, în funcție de specificul zonal (tip de culturi, număr de intervenții pe sezon etc).
Gheorghe Caunei Florescu, director general al Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, spune că " în sezonul trecut de intervenții active în atmosferă s-a asigurat protecția unei suprafețe totale de 230.000 de hectare de culturi agricole cu înaltă valoare economică (preponderent culturi de viță-de-vie și livezi).
Prin cele două unități active de combatere a căderilor de grindină au fost operate 13 puncte de lansare a unui număr de 256 rachete antigrindină. În zonele în care s-a acționat, gradul de protecție a fost de 100%."
9,3 euro/ha a fost costul protecției antigrindină a culturilor în 2015
Sisteme personale de protecţie
Fermierii nu mai speră să-i ajute statul prin sistemul național antigrindină, aşa că au început să-şi cumpere propriile sisteme. Prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală aceștia pot accesa fonduri europene pentru achiziționarea unor generatoare terestre care să disperseze norii. Specialiștii spun însă că aceste generatoare nu sunt tot atât de eficiente precum rachetele antigrindină. Rămân însă ca soluție la îndemâna fermierilor pentru a-și proteja culturile în fața provocărilor meteo. Producătorii care vor cumpăra astfel de dispozitive terestre trebuie să știe însă că lansarea rachetelor se va putea face numai după ce, în prealabil, au obţinut o aprobare din partea Administraţiei Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.
Ploile artificiale apar de la anul
Autoritatea care administrează sistemul antigrindină are în plan și activarea procesului invers, de creare a ploilor artificiale în zonele fără sisteme de irigații. "Vom realiza lucrul acesta în colaborare cu Aviația Română. Practic, avionul urcă în plafonul de nori și acolo unde se poate forma condens împrăștie anumite substanțe. Sunt în vizor zonele calamitate de secetă cum ar fi Dobrogea, Oltenia...să nu uităm de Dăbuleni, că vine sezonul.", ne spune directorul Florescu.
Dezvoltarea și exploatarea sistemului antigrindină sunt finanțate integral de la bugetul de stat, iar exploatarea se realizează de către operatori