Protestele s-au desfășurat în mai multe orașe din Franța. Ministerul de Interne a transmis că au participat 107.000 de oameni în toată țara, dar confederația sindicală CGT spune că ar fi fost prezenți circa 300.000 de manifestanți.
Doar în Paris au fost prezenți 70.000 de oameni, potrivit CGT și 13.000, după cum apreciază poliția. În fața coloanei a fost afișată o banderolă unde erau înscrise cereri de majorări salariale și respectarea dreptului la grevă al angajaților.
În seara zilei de marți au avut loc incidente care s-au soldat cu spargeri de vitrine și ciocniri între protestatari și forțele de ordine. 11 persoane au fost reținute, 8 agenți de poliție au fost răniți ușor și 6 manifestanți.
Participanții la demonstrații activează în mai multe domenii economice, respectiv energie, transporturi publice și rutiere, administrație publică, agroaliemntar, comerț. Nemulțumirile au izbucnit din industria petrolieră. Greva din sector afecteaă de două săptămâni distribuția de combustibili. Cu toate astea, doar 25% dintre benzinării sunt afectate îmn prezent, în scădere față de 30% cu o săptămână în urmă.
Compania feroviară naţională SNCF a transmis că în zona Parisului traficul nu a fost afectat deși s-au aflat în circulație doar 50% din garniturile de tren.
Motivele protestelor
Pe lângă scăderea nivelului de trai, ca urmare a inflației și scumpirilor, manifestanții sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile au rechiziționat greviști pentru a ajuta la distribuirea carburanților.
De cealaltă parte, executivul de la Paris își menține poziția.
"Se vor face rechiziţionări atât timp cât va fi necesar", a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran.
"De fiecare dată când aceste rechiziţionări au fost atacate, noi am câştigat în justiţie pentru că judecătorii au considerat că au fost proporţionate", a declarat ministrul Ecologiei, Christophe Béchu.
O altă cauză importantă a protestelor este și intenția guvernului de a modifica o lege, fără votul în parlament, pentru a restricționa regulile de acordare a ajutoarelor de șomaj și reformarea sistemului de pensii, o problemă veche și sensibilă pentru președintele Emmanuel Macron, care s-a confruntat și cu proteste de amploare al "vestelor galbene" în primul său mandat, înaintea pandemiei de COVID-19.