Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul interimar nu are dreptul să schimbe politici publice sau să lanseze proiecte cu impact strategic, dar încalcă neîncetat prevederile constituționale, pentru a arăta că reformează România, după chipul și asemănarea USR.
Încă o instituție vizată de heirupismul reformator este Poșta Română, care are nevoie de multe schimbări, dar în ultimii 15 ani s-au ignorat permanent propunerile sindicatelor, pentru adevărata reformă. Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România a solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de acționar majoritar al Companiei Naționale „Poșta Română” S.A., să nu voteze în Adunarea Generală a Acționarilor proiectele cu impact strategic asupra companiei, salariaților, rețelei poștale și serviciului universal, în lipsa unei fundamentări reale, a unei transparențe efective și a consultării organizației sindicale, transmițând Executivului că instituția „nu e proprietatea temporară a unui guvern demis”. La fel ca în toate celelalte situații, miniștrii au ignorat total dialogul social și nu s-a luat nici de această dată în considerare proiectul de reformă propus de Blocul Național Sindical, lansat cu 15 ani în urmă și propus de mai multe ori guvernelor care au condus România.
Poșta nu înseamnă doar serviciu de curierat și nici servicii financiar-bancare, în România. Mult timp s-a mizat pe această confuzie, într-o campanie de PR negativ de peste două decenii, pentru denigrarea instituției. Sindicaliștii au atras mereu atenția asupra faptului că factorii poștali înseamnă foarte mult pentru comunitățile rurale din România, iar eliminarea lor și a acestor servicii ar produce un dezechilibru foarte grav în societatea românească. Dar nu a existat niciun plan real de reformă, în sens pozitiv, din partea niciunui director al Poștei Române și nici a partidelor politice care au numit conducerea instituției în ultimele trei decenii și jumătate.
Campaniile de PR negativ care au atacat fără întrerupere Poșta Română, în ultimii 35 de ani, s-au bazat pe comparații între serviciile de curierat ale Poștei și cele private, care sunt mult mai performante. Dar nu s-a spus că Poșta Română nici măcar nu a-ncercat să modernizeze aceste servicii, lăsând, de fapt, acest segment de piață exclusiv pentru firmele private. BNS a lansat un proiect real de reformă, cu 15 ani în urmă, dar a fost ignorat permanent.
Actualul guvern interimar vrea să bifeze încă o reformă, dar sindicatul se opune, pentru că nimic din ceea ce MEDAT vrea să schimbe nu e spre binele instituției, al angajaților sau al beneficiarilor acestor servicii.
„Poșta Română nu este proprietatea temporară a unui Guvern demis. Este o companie națională de interes public, cu rol esențial pentru milioane de cetățeni și pentru mii de salariați”, a transmis Sindicatul Lucrătorilor Poștali guvernului interimar, amintindu-le decidenților că acest Guvern interimar a fost demis de Parlament, iar reprezentantul statului în A.G.A. nu poate exprima un vot favorabil asupra unor măsuri care nu reprezintă simple acte de administrare curentă, ci decizii structurale, economice, patrimoniale și sociale majore.
Este vorba despre decizii care nu pot fi tratate ca formalități administrative: aprobarea bugetului pentru anul 2026, aprobarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară, radierea sau desființarea unor puncte de lucru, desființarea Oficiului Zonal Poștal București, modificarea rețelei poștale, schimbarea obiectului principal de activitate, modificarea Actului Constitutiv și transferul unor competențe esențiale privind organizarea companiei.
Sindicatul consideră că aceste decizii vor afecta locurile de muncă, structura organizatorică, rețeaua poștală națională, accesul populației la servicii poștale, obligațiile de serviciu universal și identitatea juridică a Poștei Române.
USR ignoră legislația românească
În afară de restructurare, USR mai demonstrează încă o dată că nici nu înțelege, nici nu vrea să respecte legislația românească, iar în cazul Poștei confundă serviciile acestei instituții cu prestații financiar-bancare. Sindicaliștii avertizează că schimbarea obiectului principal de activitate al Poștei Române din activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal către activități de intermedieri financiare nu poate fi prezentată ca o simplă actualizare de cod CAEN și este ilegală.
Aceștia avertizează că o asemenea modificare poate schimba substanțial direcția companiei și ridică serioase probleme de compatibilitate cu statutul său de companie națională de interes public.
„Poșta Română nu este o societate comercială oarecare. Este o infrastructură publică națională. Este prezentă în comunități urbane și rurale, deservește cetățeni vulnerabili, pensionari, instituții, salariați, companii și comunități întregi. În aceste condiții, orice reorganizare care poate afecta rețeaua poștală, punctele de lucru, structurile teritoriale sau locurile de muncă trebuie să fie fundamentată, transparentă și discutată cu reprezentanții salariaților înainte de adoptarea oricărei hotărâri”, se precizează în comunicatul transmis de Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România, care consideră inadmisibil ca decizii de asemenea amploare să fie promovate fără publicarea integrală a documentelor justificative, fără analiza impactului social, fără analiza impactului asupra serviciului universal, fără prezentarea numărului de salariați afectați, fără noua organigramă propusă, fără măsuri de protecție socială și fără o consultare sindicală reală.
Reformare prin desființare și restructurare
MEDAT a revenit și cu mai vechea idee de a desființa mai multe puncte de lucru și de reorganizare a rețelei poștale, modificarea structurii operative, relocarea activităților sau transferul unor competențe privind numărul de posturi pot produce efecte directe asupra salariaților, chiar dacă acestea nu sunt prezentate imediat sub forma unor concedieri care vor afecta mai ales cetățenii din mediul rural și din urbanul mic - adică 95% din țară, în special persoanele greu deplasabile sau nedeplasabile, care nu vor mai beneficia de serviciile Poștei.
Probleme există în această instituție, dar așa-zisa reformă actuală nu le rezolvă, ci le adâncește. În aprilie 2024, sindicaliștii Poștei se plângeau de condiții de muncă inimaginabile pentru secolul XXI. Poșta Română: fără WC-uri, fără apă și cu sedii în casele angajaților. Sindicaliștii au intrat atunci în grevă, iar răspunsul conducerii companiei naționale a fost halucinant: s-au trimis oameni de la București pentru a-i înlocui pe greviști. Angajații, mai ales cei din mediul rural, s-au plâns de condiții de mizerie și de faptul că sunt obligați să lucreze ca în Evul Mediu sau ca în lumea a treia, cu sediile Poștei acasă la angajați, pentru care nimeni nu plătește utilitățile, sau cu oficii poștale în clădiri vechi, în pericol de prăbușire, cu WC-ul în curte, fără apă curentă și fără încălzire.
Poștașii sunt obligați să meargă zeci de kilometri pe jos în fiecare zi, indiferent cum e vremea și chiar dacă au peste 55 de ani. Unii au bicicletă, dar pe dealuri, pe la munte și prin păduri e mai greu să se deplaseze așa. Cei care au mașini trebuie să plătească benzina din banii lor.
Nu a existat dialog social
De reformă este nevoie, dar nu în acest stil heirupist și fără respectarea dialogului social. Bineînțeles că în luarea deciziilor, MEDAT nu s-a consultat cu salariații Poștei pe care vrea s-o reformeze, ceea ce este la fel de ilegal ca toate celelalte acțiuni.
„Consultarea salariaților nu este o opțiune. Este o obligație legală. Ea trebuie să aibă loc înainte de decizie, nu după ce hotărârile au fost pregătite pentru vot. În mod special, Sindicatul atrage atenția asupra faptului că, în perioada interimatului, Guvernul și autoritățile care acționează în numele acestuia trebuie să se limiteze la administrarea treburilor publice. Un Guvern demis nu poate legitima, prin reprezentantul său în A.G.A., decizii care pot redesena structural Poșta Română, pot modifica statutul său economic și pot produce efecte asupra salariaților și serviciului public poștal”, a explicat SLPR.
Sindicatul a cerut Ministerului Economiei și reprezentantului statului în A.G.A. să nu voteze favorabil aceste proiecte și să dispună amânarea lor până la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: publicarea integrală a documentelor, prezentarea analizelor de impact, clarificarea mandatului reprezentantului statului, consultarea reală a organizației sindicale și constituirea unui Guvern cu puteri depline. Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România solicită, totodată, ca niciuna dintre măsurile privind desființarea sau radierea punctelor de lucru, desființarea Oficiului Zonal Poștal București, modificarea rețelei poștale, reorganizarea structurală, schimbarea locului muncii, relocarea salariaților sau modificarea numărului de posturi să nu fie adoptată sau pusă în aplicare înainte de finalizarea procedurii legale de informare și consultare.
„În lipsa remedierii acestor aspecte, Sindicatul își rezervă dreptul de a sesiza instituțiile competente, inclusiv AMEPIP, Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, organele de control financiar și instanțele judecătorești, pentru verificarea legalității procedurii și a răspunderii persoanelor implicate”, a mai transmis organizația.
Propunerile BNS pentru a aduce profit
Blocul Național Sindical, prin Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România, a propus o reformă reală a Poștei Române: huburi logistice în care să vină colete, pachete, corespondență, la nivel regional, astfel încât Poșta să intre în competiție cu firmele de curierat, amenajarea punctelor de lucru cu ajutorul unui fond de investiții, crearea unor centre de logistică și transformarea poștașilor în asistenți sociali - cu programe de training pentru lucrătorii companiei, astfel încât aceștia să poată face și servicii sociale, în comunitățile izolate și de populate, dar și servicii în colaborare cu sistemul bancar sau cu ANAF, pentru colectarea taxelor, astfel încât oamenii să meargă zeci sau chiar sute de kilometri până la un ghișeu și să stea la cozi pentru a plăti taxe.
O analiză a BNS a arătat de ce digitalizarea nu este o soluție viabilă pentru grupurile defavorizate din zonele rurale ale României, iar o astfel de soluție pliată pe problemele locale ar fi rezolvat multe probleme. Peste 20.000 de angajați care ar putea fi orientați către noi servicii, mai ales în mediul rural și urbanul mic, acolo unde este nevoie de astfel de servicii și nu are cine să le presteze.
BNS a avut multe inițiative și a propus proiecte guvernelor din ultimii 15 ani, dar sindicaliștii se plâng mai ales de faptul că partidele politice au preferat să numească directori interimari care doar să execute ordine și să nu facă o reformă reală a Poștei Române.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a încercat să acceseze și fonduri prin PNRR pentru a forma profesional angajați ai Poștei Române, ca apoi să poată lucra în serviciile sociale și financiar-bancare, în mediul rural, însă a constatat că prin PNRR se pot forma cu bani europeni doar membri ai ONG-urilor, nu și angajați ai statului român.
„Putem duce un pachet de servicii financiar-bancare către fiecare gospodărie din mediul rural, în colaborare cu CEC Bank, sub sloganul: Nu merge clientul la bancă, vine banca la client. Se poate veni cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv POS portabil pentru plăți și un terminal care să-i permită să facă absolut orice” era una dintre ideile de reformă prezentate de Dumitru Costin.
În loc de a pune în practică astfel de idei de reformare a Poștei, s-a ajuns la punerea la dispoziție a spațiilor și a rețelei poștale, apoi vânzarea acestora, pentru a susține business-urile altor companii, iar astfel s-a ajuns la transformarea oficiilor poștale în magazine.
În timp ce luptele interne și cele politice se dau la București, iar toți cei care au fost numiți la conducerea Poștei Române în ultimii 15 ani au demonstrat lipsă totală de viziune pentru a face o reformă productivă, poștașii din restul țării, mai ales cei din mediul rural, lucrează în condiții deplorabile. Cele mai multe oficii poștale din zonele rurale sunt în clădiri vechi de peste 70 de ani, iarna se încălzesc cu lemne și uneori au veceul în curte. Dar și aceste probleme ar fi trebuit să fie soluționate de către managementul central.
Poștașul este mai mult decât un simplu bugetar care duce scrisori. România este într-o situație deosebită, cu foarte mulți bătrâni singuri, la care nu pot ajunge nici asistenții sociali, iar de multe ori, factorii poștali sunt cei care rezolvă aceste probleme din comunitate, chiar dacă nu au asemenea atribuții. Propunerile de reformă ale BNS au pornit de la situația reală a oficiilor poștale din țară și de la nevoile reale ale comunităților, dar nu le-a luat în considerare niciun guvern.
Citește pe Antena3.ro
