Ziua Dobrogei este sărbătorită de populație și administrațiile locale din Constanța, Tulcea, Mangalia, Medgidia, Mamaia, Năvodari, Cernavodă, Sulina. Au loc spectacole ale tuturor etniilor care locuiesc în regiune, proiecții de filme, expoziții de pictură, fotografie și design.
Primăria Constanța și CJ Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” deschid, la ora 12.30, expoziția „Dobrogea în culorile toamnei – expoziție de pictură, fotografie și design vestimentar”.
La „Zilele Dobrogene de Film“ sunt proiecții de românești și străine, produse de cineaști din țări aflate în regiunea Mării Negre sau filmate în zona Dobrogei. Acestea pot fi vizionate la Centrul Multifuncțional Educațional Pentru Tineret „Jean Constantin” și la Sala Studio a Teatrului de Stat Constanța, de pe Strada Lahovari Ion 2.
Este organizat un ceremonial militar și religios la Monumentul Independenței din municipiul Tulcea, urmat de o depunere de coroane de flori în cinstea eroilor care s-au jertfit pentru întregirea țării.
Muzeul de Artă Constanţa sărbătorește Ziua Dobrogei prin lansarea Catalogului Muzeul Dinu și Sevasta Topalu și vernisajul expoziției „Clădiri de patrimoniu ale Constanței multietnice”.
În Dobrogea se îmbină cultura mai multor civilizații care și-au lăsat amprenta atât în literatură și artă, cât și în domeniul culinar, fascinanta bucătărie turcească devenind parte a mâncărurilor tradiționale românești.
Aflată între Orient și Occident, Dobrogea a avut o istorie tumultuoasă
Regiunea Scythia Minor, situată între Dunăre şi Marea Neagră poartă numele conducătorului bulgar Dobrotici. Acesta a domnit între anii 1347-1386. A fost fiul boierului Balica, primul conducător care a declarat independenţa faţă de Imperiul Bizantin. Principatul se numea Ţara Cavarnei, situată de la Munţii Măcinului până dincolo de Varna. Sub stăpânirea lui Dobrotici, regiunea s-a dezvoltat până la Gurile Dunării. Acesta a încheiat numeroase alianțe, a câștigat bătălii și a reușit să-i dea importanță strategică în Balcani. Dobrogea a fost apoi condusă de fiul său, Ivanco, ucis într-o bătălie cu Imperiul Otoman de la 1388.
Domnitorul Mircea cel Bătrân a unit apoi Dobrogea cu Ţara Românească. După moartea acestuia, regiunea a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de 450 ani.
Unirea Dobrogei cu România a avut loc în urma Războiului de Independenţă din 1877-1878 şi consfinţită prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878. Timp de patru secole, Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană şi s-a numit Kustenge. Unii istorici spun că Dobrogea a intrat sub dominaţia Înaltei Porţi în 1416, alţii o datează patru ani mai târziu, iar alții spun că Dobrogea a intrat sub stăpânirea otomană de-a lungul timpului.
În ziua de 14 noiembrie 1878, prințul Carol a lansat din Braila „Proclamatia catre dobrogeni” si „Inaltul ordin de zi” către armata, iar primele unitati militare au trecut Dunarea pe la Brăila și Galati, fiind intampinate cu o imensa bucurie de populația din zonă.
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsa. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească", a spus Carol I în Proglamația către dobrogeni.
Dobrobea de Sud a devenit parte a României în 1913, însă în anii următori istoria regiunii a devenit tulbure, cu pierderi și reveniri. La sfârșitul primului Război Mondial, prin Tratatul de la București din 1918, Dobrogea a ieșit din componența României, cu excepția Deltei Dunării, pentru a fi recâștigată un an mai târziu prin Tratatul de la Neuilly-sud-Seine. Dobrogea de Sud a fost din nou pierdută prin Tratatul de la Craiova din 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a provocat un schimb masiv de populație între România și Bulgaria.
Marcarea acestei zile a fost stabilită în Parlamentul de la București, în urma unei propuneri a 27 de senatori și deputați care au explicat că Unirea de la 1859 a fost primul pas spre Marea Unire și recunoașterea României de către marile puteri. Propunerea a fost adoptată la 19 noiembrie 2013 în Senat și la 9 septembrie 2015 în Camera Deputaților. Legea 230/2015 a stabilit 14 noiembrie drept Ziua Drobogei.