Conform propunerii legislative, publicitatea la jocurile de noroc va fi permisă doar dacă nu încurajează minorii să joace și dacă e însoțită de un avertisment privind riscurile și dependența de genul: „Familie, viaţă socială, bunăstare: eşti gata să rişti totul?”.
Proiectul de lege inițiat de doi deputați USR, Diana Stoica și Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților, vizează modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi a Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.
Autorii inițiativei legislative, care este susținută și de alți 15 parlamentari din aceeași formațiune politică, spun că recomandarea Comisiei Europene din 14 iulie 2014 pentru protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online și pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online prevede că „statele membre ar trebui să se asigure că în comunicarea publică a operatorilor de jocuri de noroc există informații care să precizeze că practicarea de jocuri de noroc poate fi dăunătoare dacă nu este controlată”.
Prin urmare, spun aceștia, se impune o intervenție legislativă „pentru echilibrarea mesajelor publicitare pentru jocurile de noroc; atenționarea legată de riscuri și dependență”.
Bannere stradale de cel mult 30 mp
Concret, aceștia propun modificarea articolului 1^2 din OUG 77/2009, în sensul că publicitatea pentru jocurile de noroc va trebui să fie „însoţită de prezenţa alternativă a unuia dintre următoarele mesaje:
i. Familie, viaţă socială, bunăstare: eşti gata să rişti totul?
ii. Jocurile de noroc implică riscuri: îndatorare, dependenţă, singurătate”.
Totodată, prin modificările propuse la Legea 148/2000, publicitatea la jocurile de noroc va fi permisă doar în condițiile în care „nu încurajează în mod direct sau indirect minorii şi adolescenţii să participe la jocuri de noroc”.
O altă restricție prevăzută în proiect se referă la dimensiunile și conținutul materialelor publicitare exterioare.
„Formele de publicitate exterioară sunt permise dacă dimensiunile materialelor publicitare nu depăşesc, în mod individual, pentru un material publicitar aferent unui singur operator de jocuri de noroc licenţiat, o suprafaţă totală de 30 de metri pătraţi. Se interzice promovarea de premii în bani sau bunuri materiale prin formele de publicitate exterioară”, stipulează proiectul de lege, precizându-se că formele de publicitate exterioară sunt „elementele de tipul panourilor publicitare sau structurilor publicitare care sunt amplasate în zone publice, inclusiv pe diverse construcţii sau clădiri”.
Monitorizarea respectării dimensiunilor și conținutului materialelor publicitare exterioare cade în sarcina Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Dependența, o problemă de sănătate publică
Autorii inițiativei legislative spun că, în ultimii ani, a existat „o creștere masivă, fără precedent” a activităților comerciale legate de jocurile de noroc.
„S-a creat o adevărată cultură care tinde să se consolideze în mentalul colectiv prin reclama agresivă, disponibilitatea largă online și numeroasele stabilimente stradale care oferă acces facil la pariuri sportive sau la alte forme de jocuri de noroc.
La nivelul populațiilor vulnerabile, jocurile de noroc pot genera afecțiuni cuantificabile şi definite ca atare de la dependență, îndatorare sau comportament impulsiv până la vulnerabilizarea financiară a familiei şi alterarea statutului socio-profesional. Pentru unele persoane jocurile de noroc sunt doar divertisment ocazional, dar pentru altele, în funcție de substratul psiho-social, jocurile de noroc ajung să fie reperul central al vieţii; să se asocieze cu stres major, anxietate, depresie sau tulburări relaționale grave pe care persoanele afectate nu mai pot să le gestioneze”, se arată în expunerea de motive.
În România, nu există studii de prevalenţă şi incidență, însă studiile de caz sociologice arată o aparentă povară socială şi medicală uriaşă a parierii de risc şi a celei patologice, dependente.
„Parierea patologică este inclusă în categoria «adicțiilor și a tulburărilor similare»; este uneori tranzitorie şi episodică, alteori continuă. Poate îmbrăca o formă ușoară, moderată sau severă, iar prevalenţa variază în studii de la 0,1% la 6%. (…) Există nenumărate recomandări ale specialiştilor de a trata această problemă ca fiind prioritară pe agenda de sănătate publică şi de a dezvolta strategii de prevenţie şi reducere a costului social al parierii de risc şi a celei patologice”, argumentează inițiatorii măsurile propuse.
În ceea ce privește numărul persoanele dependente, un studiu realizat în anul 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor de jocuri de noroc – ultimul de acest fel, spun inițiatorii legii - arăta că România avea la acel moment 100.000 de dependenţi de jocuri de noroc, însă chiar şi atunci specialiştii considerau că numărul este mult mai mare în realitate.
Peste 150.000 de semnături au fost strânse într-o petiție adresată Parlamentului pentru interzicerea reclamelor la jocuri de noroc, iar cei doi parlamentari subliniază că „societatea, în ansamblul ei, cere măsuri concrete statului.
Mai multe proiecte de lege privind jocurile de noroc, în dezbaterea Parlamentului
În Parlament sunt puse în dezbatere și se află în diverse stadii ale discuțiilor mai multe inițiative care vizează organizatorii de jocuri de noroc. Spre exemplu, în luna martie a trecut de Senat o propunere, inițiată tot de parlamentari USR, care prevede interzicerea funcționării sălilor de jocuri de noroc în preajma unităților de învățământ sau a locurilor de joacă. O altă inițiativă legislativă propune interzicerea parțială a reclamelor la jocuri de noroc. Zilele trecute a fost retras, de către inițiatori, un proiect care stipula că, pentru funcționarea activităților de jocuri de noroc, va fi necesară o autorizare din partea primăriei, la fel ca și în alte tipuri de activități.