Economia Rusiei încasează o lovitură majoră, pe fondul valului de măsuri punitive aplicate de țările occidentale în urma războiului din Ucraina, susține fostul consilier special al președinției SUA, William Courtney, citat de cotidianul britanic „Daily Express”.
În timp ce Kremlinul pare să ridice din umeri și închide ochii la realitatea din țară, prefăcându-se că situația este sub control, cetățenii ruși sunt cei care duc greul sancțiunilor și și-au văzut deja nivelul de trai scăzând dramatic în ultimele luni. Drept urmare, noua realitate economică dură a început să declanșeze tulburări civile în țară și a provocat încercări de înlăturare a lui Vladimir Putin, mai spune analistul american.
Schimbarea de regim, perfect posibilă
Întrebat despre șansele unei schimbări de regim în Rusia, Courtney a declarat pentru „Times Radio”: „Este prea dificil să faci predicții despre aceste lucruri. Se pare însă că există tulburări la Moscova. De exemplu, unul dintre cei mai importanți economiști liberali este președintele unei universități de acolo și tocmai a fost reținut, într-o acțiune ce pare a fi motivată politic.”.
„Așadar, acesta ar putea fi un semn că Kremlinul, care este condus de foști ofițeri ai KBG, este supărat din cauza adevărului economic pe care economiștii îl spun cu privire la daunele aduse economiei.”, a adăugat Courtney.
„Economia a suferit și va suferi mult mai mult. Acest lucru va avea un impact direct asupra nivelului de trai al rușilor, care va scădea. Standardul de viață s-ar putea prăbuși. Acesta este deja mai mic decât era înainte de agresiunea rusă din 2014, atunci când, prima dată, Occidentul s-a opus sancțiunilor.", a mai precizat el.
„Așadar, este probabil să aibă loc o schimbare de regim. Dacă se va produce, deși nimeni nu știe exact asta, o combinație de factori militari, frustrările din Ucraina și factorii economici s-ar putea afla la baza tulburărilor sociale și politice.”, a afirmat fostul consilier american.
La rândul lui, politologul rus Ilia Matveev, citat de „Daily Mail”, a recunoscut: „Dacă obiectivul este un colaps rapid și complet al economiei rusești, atunci nu, sancțiunile nu funcționează, deoarece economia din țară încă este funcțională. Dar dacă scopul este acela de a slăbi Rusia în timp, din punct de vedere economic, atunci sancțiunile funcționează sută la sută!”.
De altfel, însuși șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a mărturisit că a fost luat prin surprindere de amploarea sancțiunilor occidentale. În prima recunoaștere oficială indirectă oferită de un lider de la Kremlin în privința loviturii economice încasate de Rusia, Lavrov a precizat că „nimeni nu ar fi putut prezice” vizarea băncii centrale a țării de către sancțiunile Occidentului.
În cădere liberă
Ca un prim semn al prăbușirii economice a Rusiei, Kremlinul a intrat în incapacitate de plată a datoriei externe, într-o premieră înregistrată din 1918 încoace. În total, Rusia nu a reușit să plătească aproximativ 100 de milioane de dolari în dobânzile a două obligațiuni.
Sub protecția anonimatului, un oficial de rang înalt al Casei Albe a afirmat că neplata obligațiilor suverane este o dovadă a eficacității măsurilor punitive economice occidentale.
„Acest lucru arată cât de puternice sunt răspunsurile pe care SUA împreună cu aliații și partenerii lor le-au adoptat, precum și cât de dramatic a fost impactul sancțiunilor asupra economiei Rusiei!”, a declarat el pentru CNN, în timpul recentului summit G7 din Germania.
Mai mult, un nou raport al Serviciului de Statistică al Federației Ruse dezvăluie că producția a scăzut în sectoare multiple de activitate cu 1,7 procente în luna mai, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
De cealaltă parte, Kremlinul a negat până acum că nu ar fi plătit vreo datorie externă. Președinția rusă a subliniat, în schimb, faptul că țările occidentale au realizat cum sancțiunile s-au întors împotriva propriilor economii.
Statele din Europa sunt lovite puternic, în special de embargourile asupra importurilor de energie rusească.
UE a importat aproximativ 115 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, în 2021, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din consumul total de gaze al UE.
În pofida insistenței cu care Kremlinului susține că economia Rusiei nu este aproape deloc afectată, numeroși experți internaționali sunt de părere că, deși sancțiunile ar putea să nu aibă efecte insuportabile în perioada imediat următoare, acestea îi vor afecta grav pe ruși, pe termen lung.
Rușii au distrus și economia Ucrainei
Guvernul Ucrainei urma să îşi prezinte luni, în premieră, priorităţile pentru reconstrucţia ţării, după războiul cu Rusia, la o reuniune cu reprezentanții a circa 40 de state donatoare, în oraşul elveţian Lugano. Este vorba despre un „Plan Marshall” pentru Ucraina, țară devastată de invazia ordonată de Putin.
La dialog urmau să participe şi diferite organizaţii internaţionale şi instituţii financiare, în vederea parafării unui acord privind atribuirea activităţilor viitoare. Pentru finanţarea reconstrucţiei infrastructurii ucrainene distruse vor fi necesare sute de miliarde de euro.
Printre cei prezenţi la Lugano se numără vicepremierul Ucrainei, Denis Şmihal, şi șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, urma să se adreseze participanţilor prin videoconferinţă, de la Kiev.
„Ucraina este o ţară uriaşă, au fost multe distrugeri (...) Planificarea şi coordonarea reconstrucţiei trebuie să înceapă cât mai curând.”, a afirmat, pentru agenția dpa, şeful Departamentului extern al Băncii Europene de Investiţii (EIB), Markus Berndt. Ucraina are nevoie de ajutor urgent pentru asigurarea serviciilor de bază, cum ar fi alimentarea cu apă potabilă, canalizarea, eliminarea deşeului, energia şi accesul la internet, în vederea stabilizării macroeconomice, a mai precizat el.
„Avem nevoie de investiţii, altfel economia se va prăbuşi complet şi vom rămâne fără cel mai important pilon pentru reconstrucţie.”, a declarat oficialul EIB. „Desigur, o alimentare cu apă poate fi distrusă din nou pe timp de război. Dar, dacă nu ne asigurăm că oraşele pot funcţiona din nou şi oamenii pot trăi în ele, costurile pe termen lung vor fi mult mai ridicate decât dacă finanţăm de două ori o alimentare cu apă.”, a adăugat Berndt.
Se estimează că peste 120.000 de case din Ucraina au fost distruse în timpul invaziei ruse. Preşedintele Volodimir Zelenski a promis că toate locuinţele distruse de război vor fi reconstruite.
Cel puţin 45 de milioane de metri pătraţi de locuinţe, 256 de întreprinderi, 656 de instituţii medicale şi 1.177 de instituţii de învăţământ au fost avariate, distruse sau confiscate până acum, după izbucnirea războiului. De asemenea, economia Ucrainei a suferit pierderi de până la 600 de miliarde de dolari. Costul războiului este estimat la 1 trilion de dolari, dacă va dura până la sfârşitul anului.
„Plan Marshall” ajustat noilor realități
„Planul Marshall” al SUA a ajutat la reconstrucția Europei de Vest, după cel de-al Doilea Război Mondial. Liderii occidentali au lansat ulterior „planuri Marshall” pentru a sprijini economiile afectate de pandemii, pentru a proteja mediul înconjurător, precum și pentru alte situații de criză.
Luna trecută, premierul german, Olaf Scholz, a cerut un „plan Marshall” pentru reconstrucția Ucrainei.
El a declarat că recenta sa vizită în Ucraina i-a reamintit de distrugerile cu care s-au confruntat multe orașe germane după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cancelarul german se așteaptă ca războiul din Ucraina să nu se încheie prea curând. El a declarat că, așa cum „planul Marshall” inițial era orientat spre o reconstrucție pe termen lung, la fel și Occidentul trebuie să se aștepte ca reconstrucția Ucrainei să dureze.
„Vom avea nevoie de multe alte miliarde de euro și de dolari în scopul reconstrucției - pentru anii care vor urma!”, a spus Scholz în fața parlamentului german.
El a adăugat că dorește ca Ucraina să continue să primească un sprijin european larg în termeni financiari, economici, umanitari și politici, precum și „livrări de arme”.
Werner Hoyer, care conduce Banca Europeană de Investiții, se așteaptă la un ajutor financiar de miliarde de euro pentru Ucraina. El a spus că este nevoie de un program care să vizeze „un public global, mai degrabă decât contribuabilii UE”.
UE a sugerat ca eforturile de reconstrucție să fie coordonate de Ucraina împreună cu statele UE, G7 și G20, precum și cu instituțiile și organizațiile financiare internaționale.
Acest proiect grandios, derulat pe mai multe generații, are însă și o componentă imposibilă, cerută cu insistență, la unison, atât de către aliații occidentali, cât și de actuala administrație de la Kiev. Potrivit partenerilor vestici ai ucrainenilor, comunitatea internațională ar trebui să oblige Moscova să achite toate facturile de plată legate de această reconstrucție.