România trebuie să înceapă reducerea deficitului bugetar de anul viitor, care depinde de reducerea deficitului bugetar structural, aratăbuletinul BNR România - Zona Euro Monitor. Corecția trebuie să fie graduală, pe cativa ani, întrucât o viteză excesivă ar reintroduce economia în recesiune.
Un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă ușor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăși 9,5% din PIB.
În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premisele necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2.
Pentru finanțarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecție pe termen mediu (3-4 ani), cu sprijin masiv din partea fondurilor europene. În acest scop, este nevoie de un program de reziliență și redresare al Romaniei care să se concretizeze în proiecte finanțate din resurse europene.
Corecția macroeconomică trebuie să aibă în vedere atât restructurarea cheltuielilor, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil, toți cetățenii și firmele să plătească și să se elimine portițele care fac regimul fiscal inechitabil. Autoritățile să nu mai tolereze evaziunea fiscală, optimizările fiscale incorecte și rentele necuvenite.
Consolidarea bugetară ar crea premise pentru intrarea în MCS2 (ERM2), ca anticameră la zona euro.
Bugetul public trebuie să asigure bunuri publice esențiale pentru economie: sănătate, educație, combaterea schimbărilor climatice, infrastructură (drumuri, cale ferată, amenajarea teritoriului).
O țintă majoră este asigurarea de venituri fiscale anuale de 30% din PIB în 3-4 ani, prin eliminarea portițelor de eludare a fiscului, prin mărirea bazei de impozitare, prin colectare mai bună (digitalizarea ANAF). Cu alte venituri proprii, pe lângă cele fiscale, resursele proprii ale bugetului public ar putea ajunge la peste 32-33% din PIB în câțiva ani, iar dacă se adaugă și fondurile europene, resursele bugetului public ar putea ajunge la 35-36% din PIB.