„România, care este în procedură de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta situaţia bugetară”, se arată într-un pachet de recomandări adresat României, semnat de mai multe foruri de conducere ale Uniunii Europene, printre care şi Comisia Europeană, emis ieri.
Ţara se află în procedură de deficit excesiv, adică a agreat împreună cu Comisia Europeană şi cu Consiliul Uniunii Europene că va corecta deficitul bugetar, astfel încât să ajungă la sub 3% din PIB în 2024. Lucrurile au mers relativ bine până în 2023, când ţinta de deficit bugetar era de 4,4% din PIB, dar guvernele Ciucă şi apoi Ciolacu au făcut un deficit de 5,7% din PIB, pe metodologia naţională. În 2024, deficitul bugetar, conform angajamentelor europene, ar fi trebuit să fie de maximum 3% din PIB. Guvernul şi-a asumat la început de an un deficit de 5% din PIB, la prima strigare peste ţintă, dar, la patru luni din an, deja diferenţa dintre încasările la buget şi cheltuieli este în valoare de 3,2% din PIB, un bilanţ care spulberă orice speranţă că se mai pot atinge ţintele.
Din 2020, de când România a intrat în procedură de deficit excesiv, mai multe ţări europene au înregistrat deficite bugetare persistente, din cauza crizelor succesive. România a rămas însă singura ţară care se află în procedura de deficit excesiv, pentru că, tocmai din cauza crizelor, regulile europene au fost mai relaxate. Cu toate acestea, justifică Bruxelles-ul, România este în procedură de deficit excesiv din cauza derapajului bugetar din 2019, când guvernele Viorica Dăncilă (PSD) şi apoi Ludovic Orban (PNL) au înregistrat deficit bugetar de 4,6% din PIB. Situaţia nu este însă roz în alte state europene, pentru că şi Italia sau Franţa riscă să intre în procedura de deficit excesiv.
Soluţia pentru majorarea veniturilor interne este complicată, pentru că, de vreme ce Fiscul nu reuşeşte să colecteze veniturile care se cuvin, practic este nevoie de modificarea fiscalităţii. De asemenea, o corectare a cheltuielilor în an electoral, cum este 2024, este imposibilă, ba din contră: guvernul a satisfăcut toate cererile de creşteri de salarii ale bugetarilor, care au ameninţat cu greva, iar pensiile vor creşte, pentru a doua oară în acest an, în septembrie.
Marcel Ciolacu, premierul României, a afirmat recent că, din 2025, urmează o reformă fiscală pentru creşterea veniturilor la buget şi că guvernul deja negociază cu autorităţile europene un nou termen pentru a scădea deficitul bugetar la ţinta de 3% din PIB, stipulată în tratatele europene.
Între timp, însă, Comisia Europeană a emis două rapoarte de ţară, unul cu evaluarea economică şi socială a ţării şi un altul cu recomandări de ţară. În cele două documente se menţionează că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, pentru a corecta deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, este nevoie atât de creşteri de taxe, unele asumate prin reformele cuprinse în PNRR, cât şi de ţinerea în frâu a cheltuielilor bugetare, scăpate de sub control în 2023 şi 2024.
Ce spune Comisia Europeană despre corectarea deficitului bugetar:
România trebuie să prezinte un plan fiscal-structural pe termen mediu şi să înăsprească politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală în 2024. În 2025, România ar trebui să limiteze creşterea cheltuielilor nete la o rată care să reducă deficitul bugetar spre valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în tratate;
România ar trebui să utilizeze orice câştiguri neaşteptate de venituri pentru a reduce deficitul bugetar. De asemenea, ar trebui să elimine treptat măsurile de sprijin pentru energie cât mai curând posibil în 2024, folosind economiile aferente pentru a reduce deficitul;
Consolidarea fiscală este esenţială pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii economiei. Aceasta necesită respectarea recomandărilor din cadrul procedurii de deficit excesiv şi implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR;
România ar trebui să îmbunătăţească colectarea veniturilor prin digitalizarea sistemului fiscal şi combaterea evaziunii. De asemenea, ar trebui să controleze mult mai strict cheltuielile decât în anii precedenţi.
Ce spune Comisia Europeană despre implementarea PNRR:
Implementarea PNRR înregistrează întârzieri semnificative şi se confruntă cu provocări substanţiale. România a depus trei cereri de plată, dintre care două au fost evaluate pozitiv de Comisie, conducând la o plată totală de 9,4 miliarde euro;
Capacitatea administrativă limitată şi lipsa implicării altor entităţi şi părţi interesate necesită acţiuni urgente pentru a asigura finalizarea la timp a reformelor şi investiţiilor din PNRR. O atenţie specială este necesară pentru investiţiile concentrate spre finalul perioadei de implementare a PNRR;
PNRR prevede o reformă ambiţioasă a regimului fiscal pentru microîntreprinderi, o reformă fiscală amplă şi măsuri de consolidare a administraţiei fiscale. Obiectivul este de a creşte ponderea veniturilor în PIB cu 2,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului 2025.
(sursa: Mediafax)