În acest context, reziliența macroeconomică depinde tot mai mult de evoluția necesarului de finanțare al statului și de predictibilitatea cadrului fiscal, arată Raportul Macro Risks publicat de către Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Deficitul bugetar ridicat și deficitul extern ridicat (importuri mai mari decât exporturile) sunt încă deficiențele structurale, ceea ce face ca echilibrul macroeconomic să fie dependent de fluxuri de finanțare.
Totuși, măsurile fiscale luate de Guvern par să înceapă să dea rezultate.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung au ajuns la aproximativ 6,8%, fiind în scădere față de acum un an, dar necesarul mai ridicat de finanțare a dus la o creștere a costurilor cu dobânzile în bugetul de stat.
Persistența inflației anuale în jurul valorii de 10% este determinată în principal de majorarea TVA și a accizelor, precum și de liberalizarea prețurilor la energia electrică.
Creșterea creditării rămâne sub nivelul inflației, iar utilizarea mai ridicată a euro în depozite și credite sugerează o sensibilitate mai mare la riscul valutar. Pe piața muncii, șomajul a urcat la 6%, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut, iar creșterea salariilor nete a încetinit la 7% în 11M 2025-semnale compatibile cu o moderare a dinamicii cererii, arată raportul citat.
În acest context produsul intern brut (PIB) a crescut într-un ritm anual de 0,9% în primele nouă luni ale anului, susținut de investiții și exporturi nete.
„Deficitele gemene, creșterea datoriei publice, creșterea economică redusă, inflația ridicată conturează menținerea unui tablou macroeconomic fragil, în pofida unor îmbunătățiri marginale. În acest context politicile publice concentrate pe competitivitate și lărgirea potențialului economic pot crea punctul de inflexiune către un nou ciclu de creștere accelerată și durabilă”, a declarat Ella Kallai, Co-Fondator CPAG.