Un raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană (CE) arată că România se confruntă cu provocări majore în îngrijirea cancerului, având rate ridicate ale mortalității și un acces limitat la screening și tratament.
Documentul subliniază, de asemenea, prevalența „alarmant de ridicată” a factorilor de risc, deficitul de specialiști oncologi, probleme în ceea ce privește diagnosticul precoce și discrepanțe mari dintre mediul urban și rural, printre obstacolele în gestionarea eficientă a cancerului.
Chiar înainte de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, care este marcată anual pe 4 februarie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană au publicat o serie de rapoarte actualizate care evaluează tendințele legate de controlul cancerului, inegalitățile în îngrijirea pacientului oncologic și performanța sistemelor de sănătate din 29 de state (cele 27 de state membre ale UE, Islanda și Norvegia).
Profilurile de țară privind situația cancerului 2025, pregătite de OECD și CE, reprezintă cea de-a doua ediție a acestei ample analize, prima ediție fiind lansată în urmă cu doi ani (februarie 2023).
Unul dintre paradoxurile românești, relevate de raportul „Profil de ţară privind cancerul: România 2025”, este că, deși noi avem un număr puțin mai mic față de media UE de cazuri diagnosticate cu afecțiuni oncologice, raportat la 100.000 de locuitori, mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii Europene și a crescut pentru mai multe tipuri de cancer, în ultimele decenii. Totodată, există diferenţe majore între ratele de mortalitate înregistrate în rândul bărbaţilor şi al femeilor.
„Mortalitatea cauzată de cancer a fost cu 10% mai mare în rândul bărbaţilor şi cu 4% mai mică în rândul femeilor decât media UE. Prevalenţa cancerului este de aşteptat să crească, având în vedere îmbunătăţirea preconizată a depistării precoce şi a tratamentului. Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului a determinat elaborarea unei serii de politici care vizează toate domeniile prevenirii şi controlului cancerului”, se arată în documentul publicat luni.
În 2022, numărul de cazuri noi de cancer din România a fost de peste 100.000, conform estimărilor Sistemului european de informaţii cu privire la cancer (ECIS), pe baza tendinţelor privind incidenţa din anii anteriori pandemiei, iar 55% dintre aceste cazuri s-au înregistrat în rândul bărbaţilor. Prin comparație, estimările pentru anul 2020 a fost de circa 95.000 de cazuri noi.
Potrivit Sistemului european de informaţii cu privire la cancer, numărul cazurilor de cancer din România va crește cu 8%, până în 2040.
Care sunt cele mai frecvente tipuri de neoplazii
În rândul bărbaților, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt: cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare – acestea cauzând aproape 6 din 10 îmbolnăviri oncologice – un procent asemănător UE.
În schimb, „România are cele mai mari rate de incidență din UE în rândul bărbaților în ceea ce privește cancerul laringian, hepatic și nazofaringian și a doua cea mai mare rată de incidență în ceea ce privește cancerul buzelor, cancerul cavității orale și cancerul orofaringian”.
La femei, o particularitate este incidența ridicată a cancerului de col uterin, care este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de tiparul UE.
„Cancerul de col uterin are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la 100.000 de femei) în comparație cu UE (12 cazuri la 100.000 de femei), fapt ce subliniază importanța vaccinării împotriva papilomavirusului uman (HPV). De asemenea, în România se înregistrează cele mai mari rate de incidență din UE în ceea ce privește cancerul hepatic și nazofaringian în rândul femeilor”, se precizează în raport.
Mortalitatea a crescut în ultimul deceniu
Așa cum arătam mai sus, în România mortalitatea prin cancer este mai mare decât media UE și, în ciuda progreselor înregistrate în oncologie, chiar a crescut în ultimul deceniu.
„Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor”, conform documentului. De asemenea, „rata standardizată în funcție de vârstă a mortalității cauzate de cancer în România a fost de 243 de decese la 100 000 de locuitori în 2021, cu 3% peste media UE”.
În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România, iar în 2023 au fost înregistrate 56.216 decese prin bolile oncologice.
Aproape 19.000 de decese premature
Raportul subliniază, de asemenea, că în perioada 2011 - 2021, în timp ce în UE ratele mortalității cauzate de cancerul de sân și de cancerul colorectal au scăzut, în aceeași perioadă, în România a crescut. Și rata mortalității cauzate de cancerul de col uterin în România a rămas foarte de ridicată comparativ cu media UE (vezi Tabel 1).
Totodată, ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE. Ba, mai mult, decalajele dintre România și UE în ceea ce privește mortalitatea evitabilă au crescut pentru cancerul de sân și cancerul colorectal, între 2011 și 2021.
OECD estimează pentru țara noastră un număr de 18.700 de decese premature din cauza cancerului în fiecare an, ceea ce reprezintă 1 din 5 decese.
România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității cauzate de cancer din Uniunea Europeană: Rata mortalității prin cancer în România este de 264 la 100.000 de locuitori, comparativ cu media UE de 247.
Prevalență „alarmant de ridicată” a factorilor de risc: tutun, alcool și poluare
În România, majoritatea factorilor de risc comportamentali asociați cancerului – precum fumatul, consumul de alcool, obezitatea sau activitatea fizică redusă - au „o prevalență alarmant de ridicată în rândul adulților”, iar nivelurile de poluare atmosferică sunt, de asemenea, ridicate.
„România de situează în prima treime a clasamentului țărilor în ceea ce privește performanțele în materie de expunere profesională, care este un factor important de risc de cancer în Europa. Pe de altă parte, se află în ultima treime a clasamentului țărilor din UE în ceea ce privește performanțele în materie de consum de alcool, exces de greutate și obezitate, activitate fizică scăzută, consum scăzut de fructe și legume, poluarea aerului și vaccinarea împotriva HPV”, subliniază OECD.
„Tutunul a rămas principalul factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE și a fost responsabil pentru peste un sfert dintre decesele cauzate de cancer”, mai spun autorii raportului, care precizează că în România există un „gradient social inversat” în ceea ce priveşte fumatul şi consumul de alcool, pentru ambele genuri.
65.000 de cazuri de cancer ar fi evitate doar prin reducerea fumatului
Spre exemplu, prevalenţa fumatului este mai mare rândul persoanelor cu un nivel de educaţie mai ridicat. Astfel, prevalenţa fumatului zilnic a fost de 25% în rândul bărbaţilor cu nivel de educaţie scăzut, faţă de 28% în rândul celor cu nivel de educaţie ridicat. La femei, prevalenţa a fost de 6% în rândul celor cu nivel de educaţie scăzut şi de 9% în rândul celor cu nivel de educaţie ridicat. Ratele de acoperire cu vaccin anti-HPV, deși au început să crească, rămân în continuare foarte scăzute.
Autorii documentului arată că, doar prin atingerea obiectivelor privind reducerea fumatului – adică reducerea cu 30% a consumului de tutun între 2010 și 2025 și reducerea numărului de persoane care fumează la mai puțin de 5% din totalul persoanelor, până în 2040 - România ar putea preveni apariția a peste 65.000 de cazuri de cancer în perioada 2023-2050.
De asemenea, ratele poluării atmosferice sunt mai mari în România decât la nivelul UE, în ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani: „Expunerea medie a populației la PM2,5 în România, în pofida scăderii substanțiale din ultimul deceniu, de la 21 μg/m³ în 2011 la 14 μg/m³ în 2020, a rămas mai mare decât media UE (12 μg/m³ în 2020)”.
În același timp, expunerea profesională la produse sau substanțe chimice a fost raportată de 22% din populația cu vârsta de peste 15 ani în 2021.
În 2021, poluarea atmosferică a fost responsabilă pentru una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității premature din UE din cauza expunerii la PM2,5, și anume 102 decese la 100 000 de locuitori.
Dezastru și la capitolul depistare precoce
Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute ca priorități de sănătate publică în Strategia națională de sănătate 2023-2030. Cu toate acestea, în România nu există o practică sistematică de screening pentru cancer, având o acoperire foarte scăzută în comparație cu alte țări din UE, mai ales în rândul persoanelor cu venituri mici, al celor cu nivel scăzut de educație și al celor care locuiesc în zone rurale: „Participarea la screeningul pentru depistarea cancerului de sân și a celui colorectal este foarte scăzută, deși noile proiecte-pilot promit o creștere în acest sens”.
După ce că stăm prost la capitolul depistare precoce, și capacitatea de îngrijire a pacienților oncologici se situează sub media UE și este, de asemenea, distribuită inegal.
Conform documentului, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în domeniul oncologiei, care afectează furnizarea de servicii de prevenire, screening, diagnosticare, tratament, monitorizare și îngrijire paliativă a cancerului.
„Potrivit evaluării efectuate de Comisia multidisciplinară de oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, în 2022, în România existau 4,4 oncologi la 100.000 de locuitori. În 19 dintre cele 42 de județe, numărul de specialiști oncologi și rezidenți în oncologie era mai mic de 2 la 100.000 de locuitori; în 15 județe, el se situa între 2 și 4 la 100.000 de locuitori”, arată raportul OECD.
Pentru a îmbunătăți rezultatele oncologice și speranța de viață a pacienților, România trebuie să consolideze infrastructura medicală, să crească rata de screening și să asigure acces echitabil la tratament.